Aplicarea legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, însă Comisia Europeană constată că au rămas nerezolvate o serie de probleme în justiție, dar și în domenii precum combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ, potrivit capitolului dedicat României din Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat vineri.
În ceea ce privește justiția, Comisia semnalează însă că procesul de analiză a unor aspecte privind funcționarea sistemului judiciar a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Raportul notează că au fost făcute mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența acestora și nici pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare. De asemenea, unii magistrați continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului judiciar, iar Comisia menționează cazuri în care judecători au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene.
Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, fiind adoptate măsuri pentru reducerea deficitului de personal, însă lipsa de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor. Sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit, dar rămâne subfinanțat, iar digitalizarea justiției reprezintă una dintre prioritățile Guvernului. Raportul consemnează și o îmbunătățire a eficienței instanțelor, care soluționează mai rapid dosarele civile, comerciale și administrative și soluționează un număr mai mare de cauze decât în anii precedenți.
În domeniul anticorupției, Comisia arată că evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar noua strategie pentru perioada 2026-2030 este în pregătire. Bilanțul urmăririi penale în cazurile de mică și mare corupție a rămas similar celui din anul precedent, însă instanțele au continuat să dispună încetarea unor procese și anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt, ca efect al hotărârilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale.
Raportul menționează că au fost adoptate noi reguli privind practica 'ușilor turnante', care introduc restricții înainte și după ocuparea funcțiilor publice, iar un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care interzice primirea cadourilor, este în curs de implementare. O propunere legislativă privind declarațiile de avere elaborată de Agenția Națională de Integritate se află în dezbatere, iar pentru parlamentari au fost introduse reguli privind activitățile de lobby. Totodată, ANI dezvoltă un sistem informatic destinat avertizorilor de integritate.
În privința mass-media, Comisia constată că autoritatea de reglementare în audiovizual funcționează cu resurse umane insuficiente, iar procesul de digitalizare avansează lent. Actorii din sector nu au ajuns la un consens privind autoreglementarea, iar reforma menită să consolideze independența conducerii televiziunii și radioului public se află încă într-o fază incipientă. Raportul arată că transparența proprietății mass-media rămâne limitată și persistă probleme privind accesul la informații. Noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit marcarea conținutului finanțat de partide și autorități, însă anumite practici continuă să ridice probleme. Comisia notează, de asemenea, că este în pregătire o lege anti-SLAPP, în contextul unor noi cazuri de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.
Raportul arată că Guvernul a utilizat mai puține ordonanțe de urgență în 2025 decât în 2024 și au fost făcuți pași pentru îmbunătățirea consultărilor publice, însă acestea rămân adesea formale. În același timp, modificările frecvente ale legislației și numărul mare de proiecte aflate în Parlament continuă să afecteze predictibilitatea legislativă, iar mediul de afaceri și organizațiile societății civile consideră aceasta una dintre principalele probleme.
Comisia mai arată că nu au fost înregistrate progrese în acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, că acțiunile prevăzute în Strategia pentru o guvernare deschisă 2025-2030 nu au fost încă puse în aplicare și că organizațiile societății civile reclamă restrângerea spațiului civic și intensificarea presiunilor asupra activității lor.
În recomandările adresate României, Comisia solicită continuarea evaluării aplicării legilor justiției și îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar, consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și a organizării poliției judiciare, măsuri pentru eficientizarea cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a celor de corupție, finalizarea reformei privind declarațiile de avere, limitarea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea unor consultări publice efective, precum și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
Raportul privind statul de drept pe 2026 analizează evoluțiile din toate statele membre ale UE în domenii precum sistemul judiciar, combaterea corupției, libertatea și pluralismul mass-media, precum și funcționarea instituțiilor democratice.
Comisia a formulat în acest an 57 de recomandări adresate statelor membre, dintre care șapte vizează România. Executivul european apreciază că recomandarea formulată anul trecut privind introducerea unor reguli de lobby pentru deputați și senatori a fost îndeplinită integral. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
UPDATE/Raport CE privind statul de drept în România: Progrese în justiție, dar persistă probleme privind corupția, presa și procesul legislativ

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chestiunile de securitate sunt o prioritate actuală, declară Volodimir Zelenski la lansarea inițiativei regionale 'Carpathian 8'
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat vineri, la Ivano- Frankivsk, o nouă inițiativă regională la care participă opt state central și est-europene, printre care și România, în cadrul unui summit menit să promoveze cooperarea în domeniile comerțului și securității, transmite Reuters. La Summitul inaugural al Iniți
Volodimir Zelenski prezidează Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică 'Carpathian 8'
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski prezidează vineri, în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică 'Carpathian 8' al țărilor din Europa Centrală, la care participă lideri din Austria, Polonia, Republica Cehă, România, Serbia și Ungaria, informează EFE. Premierul
Procurorii britanici au depus o cerere oficială în SUA pentru extrădarea fraților Tate
Procurorii britanici au depus o cerere oficială pentru extrădarea din SUA a fraților Andrew și Tristan Tate, în vederea judecării acestora pentru acuzații de viol și trafic de persoane în scopuri sexuale, relatează joi PA Media și dpa. Totuși, avocatul celor doi influenceri de pe rețelele de socializare a acuzat autoritățile britanice că nu au furn
Scăderi ale ratelor de vaccinare infantilă în mai multe țări din UE, inclusiv România (studiu)
După ce a înregistrat progrese semnificative începând cu anii 1980, de la pandemia de COVID-19 vaccinarea copiilor dă semne de regres în mai multe țări din Europa, printre care România, existând riscul reapariției unor boli infecțioase, potrivit unui studiu publicat joi de jurnalul
Eurodeputații PNL văd elemente pozitive legate de securitate, relația cu Canada, bugetul UE sau reindustrializare în discursul șefei CE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputații PNL identifică mai multe elemente pozitive în discursul de miercuri privind starea Uniunii al Ursulei von der Leyen, legate în principal de securitate, dezvoltarea relației cu Canada, bugetul multianual, reindustrializare, introducerea de restricții pentru minori pe rețelel
Dan Barna, despre discursul privind starea Uniunii: E timpul ca această Comisie să aibă rezultate și în dosarul de extindere
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul USR Dan Barna a declarat miercuri, la Strasbourg, că, în ceea ce privește extinderea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a oferit nicio garanție certă privind avansarea acestui proces în discursul ei privind prioritățile anuale și că a venit timpul ca aceas
Victor Negrescu: Mi-aș fi dorit ca România să fie menționată în discursul de astăzi privind starea Uniunii
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat miercuri, la Strasbourg, că și-ar fi dorit să audă în discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mai multe referințe la provocările cu care se confruntă statele din estul Europei și Rom&aci
Daniel Buda: În maximum o lună vor fi deblocate exporturile de animale vaccinate către țările terțe
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PNL Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European (PE), a declarat miercuri, la Strasbourg, că, în maximum o lună, în urma discuțiilor purtate cu comisarul european Oliver Varhelyi, vor fi deblocate exporturile către țările terțe de animal









