Pe măsură ce Europa se apropie de sezonul de iarnă, piețele de energie electrică transmit cel mai puternic semnal de alarmă de după criza energetică din 2022, transmite Bloomberg.

În Germania, cea mai mare economie a regiunii, energia angro cu livrare în luna ianuarie se tranzacționează la peste 180 euro pe megawatt-oră la European Energy Exchange, în creștere cu peste 60% față de situația din urmă cu un an. Principalul factor care stă în spatele acestei creșteri este gazul natural, la care cotațiile au crescut în ultimele săptămâni, pe măsură ce Europa are dificultăți în a-și reumple depozitele pe fondul intensificării concurenței. Războiul din Iran a amplificat presiunile, închiderea Strâmtorii Ormuz întrerupând aprovizionarea cu gaze lichefiate din Qatar.

Prețurile mai mari la electricitate amenință să crească facturile gospodăriilor și cheltuielile companiilor, contribuind la presiunile inflaționiste, exact în timp ce investitorii pariază pe noi creșteri ale dobânzilor. De asemenea, scumpirea electricității este un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru guvernele care au cheltuit miliarde de euro pentru a proteja consumatorii de șocurile energetice, în timp ce promovează tranziția dinspre combustibilii fosili. Și, fără niciun semnal de sfârșit al războiului din Iran, problemele legate de prețuri s-ar putea agrava.

'Există potențialul unor prețuri mai mari la energie și poate un avans mai rapid decât cea pe care am văzut până acum. Putem spera că va fi o iarnă cu vânt și soare, dar dacă nu va fi așa, atunci prețurile la electricitate, gaze și cărbune vor crește', a declarat Ulf Ek, director de investiții la fondul speculativ Northlander Commodity Advisors LLP. Potrivit acestuia, în eventualitatea unei ierni reci, și în care livrările de energie din Orientul Mijlociu vor fi în continuare limitate, prețurile angro la energie electrică vor crește cu până la 50%. Totuși, impactul asupra facturilor consumatorilor nu ar fi la fel de dramatic, deoarece furnizorii cumpără de obicei energie electrică în avans la prețuri mai mici, iar acesta va varia foarte mult de la o țară la alta.

Analiștii subliniază însă că, în prezent, Europa este într-o poziție mult mai puternică decât în timpul crizei energetice din 2022, când pierderea gazelor naturale rusești livrate prin conducte a dus la creșterea prețurilor la energie la peste 1.000 de euro pe megawatt-oră, de peste cinci ori mai mult decât actualele cotații futures pentru luna ianuarie 2027. În ultimii ani, Europa a construit mai multă infrastructură pentru importul de gaze naturale lichefiate, a redus consumul de combustibil și și-a diversificat furnizorii, ceea ce face ca o penurie totală să fie mai puțin probabilă chiar dacă prețurile cresc.

Însă această rezliență vine cu un compromis. Europa este acum mai expusă la evoluțiile de pe piața globală de gaze lichefiate,, unde concurează cu cumpărători din alte părți ale lumii pentru GNL. Aceasta înseamnă că perturbările la mii de kilometri distanță se pot repercuta rapid asupra piețelor europene de gaze și energie.

Creșterea capacităților de producție de energie regenerabile a contribuit la izolarea Europei de prețurile volatile ale combustibililor fosili. De exemplu, fără capacitatea fotovoltaică adăugată după 2021, prețurile angro la electricitate în Europa ar fi fost cu 30% mai mari în această vară, conform unei analizei realizate de firma de consultanță Baringa.

Însă energia fotovoltaică are un impact mult mai redus iarna, în special în nordul Europei, unde zilele scurte și noroase reduc producția de energie fotovoltaică. Astfel, parcurile eoliene rămân principala sursă de energie verde și ieftină, contribuind la diminuarea cererii de combustibili fosili. Deși parcul eolian tot mai extins al Europei poate genera cantități semnificative de electricitate, perioadele de calm atmosferic, care coincid adesea cu episoadele de frig, pot expune regiunea la prețuri mai ridicate.

'Nu există prea multe elemente care să poată proteja piețele de energie. Sectorul energiei regenerabile a crescut, dar nu este suficient de puternic încât să compenseze pentru dependență uriașă de gazele naturale', a declarat Florence Schmit, analist în domeniul energiei la Rabobank. AGERPRES/(AS-editor: Constantin Balaban, editor online: Anda Badea)