Propunerea 'Prietenilor coeziunii' nu este o întoarcere în trecut, la vechiul Cadru Financiar Multianual, ci 'întărește poziția de negociere' pentru alocările din bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, a afirmat, marți, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, înainte de a participa la Consiliul Afaceri Generale.
Această negociere, a spus ea, 'este necesară pentru interesele României, interesele celor 16 state ca prieteni ai coeziunii, dar și pentru viitorul Uniunii Europene în general'.
Țoiu a susținut că alocarea suficientă pentru politicile agricole și pentru coeziune este absolut necesară și pentru a răspunde unor noi obiective, de exemplu creșterea competitivității, în sensul reducerii birocrației și creșterii capacității de a susține actorii economici pentru a deveni actori globali capabili.
'Nu este o întoarcere la trecut, este respectarea principiilor de bază din tratate și este foarte important ca atunci când ne uităm la provocări noi, de exemplu în zona de securitate, să ne reamintim că politicile de coeziune și politica agricolă comună sunt politicile Uniunii Europene care sunt cel mai bine văzute și simțite de cetățeni', a explicat ea.
Ministrul interimar de Externe a completat că și din perspectiva securității este nevoie să vadă cetățenii o investiție directă în viitorul lor, pentru că are un rol important și în nivelul în care aceștia susțin proiectul european.
Totodată, Oana Țoiu a făcut apel la flexibilitate pentru investițiile pe termen lung.
'Propunerea noastră comună este să fie păstrată regula care este și acum de n + 3, practic trei ani după terminarea perioadei de programare să poată fi folosite în continuare fondurile și să nu ajungem la dezangajare. Nu doar România are nevoie de această flexibilitate, ci evident și celelalte state care susțin acum asta în scrisoare și credem că este în interesul Uniunii ca fondurile să nu fie doar alocate pe hârtie, ci absorbite și acele investiții să crească competitivitatea', a arătat Țoiu.
Conform acesteia, este vizată și nevoia de surse noi de venituri simple și ușor de implementat. 'Avem și o propunere concretă. De altfel, și președintele Nicușor Dan a susținut-o în Consiliu și acum este o propunere comună a țărilor semnatare ale scrisorii - să putem să avem o rambursare treptată a împrumuturilor deja existente pentru a lăsa un spațiu bugetar mai generos în primii ani. De asemenea, cofinanțarea este extrem de importantă, mai ales pentru localitățile și pentru companiile sau entitățile cu bugete mai reduse, pentru că o cofinanțare semnificativă permite practic multiplicarea efectelor resurselor proprii', a indicat ministrul interimar de Externe.
***
România și alte 15 țări membre ale Uniunii Europene au solicitat mai mulți bani pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune în următorul buget pe termen lung al blocului comunitar și, totodată, au susținut că o abordare mai graduală a rambursării datoriei actuale și emiterea de noi obligațiuni ar trebui considerate drept 'opțiuni viabile', transmite EFE.
Aceste idei au fost exprimate în scrisoarea comună a celor 16 state membre care se autointitulează 'Prietenii Coeziunii', care include Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia și Slovacia.
În acest document, publicat în aceeași zi în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, semnatarii subliniază că, în conformitate cu propunerea Comisiei, fondurile pentru agricultură, pescuit și regionale sunt singurele capitole care vor fi vizate de reduceri, în ciuda creșterii generale a bugetului european.
Prin urmare, cele 16 țări solicită o 'creștere a alocațiilor bugetare pentru statele membre' în proiectul de buget, pe care capitalele naționale trebuie să îl împartă între Politica Agricolă Comună (PAC), programele de coeziune și pescuit, printre alte priorități. Mai mult, aceste 16 țări susțin că aceste politici 'contribuie semnificativ la obiectivele-cheie ale UE și sunt programele cu cea mai mare vizibilitate' pentru cetățenii blocului comunitar.
În ceea ce privește finanțarea, Prietenii Coeziunii sunt deschiși la discuții cu privire la noi surse de venituri care să atenueze presiunea asupra bugetelor statelor membre, adăugând că orice noi resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, directe și neregresive. În acest sens, semnatarii pledează pentru refinanțarea datoriilor contractate în cadrul fondului de redresare (aproximativ 25 de miliarde de euro anual) pentru a face rambursarea mai graduală și sugerează emiterea de noi datorii comune. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
