Știri naționale
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Nazare: Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depășit
Datoria publică a României a depășit 60% din PIB, iar în aceste condiții Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook. 'Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depășit. Am prezentat astăzi, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidențiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026. Depășirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare. Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială', a scris Nazare pe pagina sa de socializare. Potrivit acestuia, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, 'cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu'. 'Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente', afirmă Nazare. Astfel, în condițiile menținerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce privește majorarea cheltuielilor totale de personal. în opinia sa, eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. 'De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar și în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. în acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal', a mai spus el. în același timp, Nazare a precizat că România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. 'România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control. Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor. România are deja o traiectorie de ajustare convenită la nivel european. Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% obținut în 2025 și după recordul negativ de 9,3% în 2024', a subliniat șeful de Finanțe. Potrivit ministrului, România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară, iar acest lucru obligă la 'prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar'. 'Rezultatele execuției bugetare de până acum arată că această corecție a început să producă efecte. în primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile. Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții. în ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o. Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice', a explicat Alexandru Nazare în postarea sa. în acest context, ministrul Finanțelor a transmis că mesajul său în Guvern rămâne unul de 'prudență și de rigurozitate' în analiza oricărei decizii cu impact bugetar. 'Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă', a adăugat acesta. Nazare a mai arătat că România trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor legitime din economie și societate. 'Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundem nevoilor legitime din economie și societate. Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul și traiectoria de reechilibrare a finanțelor publice. România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre și nu își permite promisiuni bugetare fără acoperire', a subliniat șeful de la Finanțe. Nu în ultimul rând, Nazare a menționat că toate aceste informații contează pentru fiecare român, pentru că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare. 'înseamnă un stat care se împrumută mai ieftin, mai multă stabilitate pentru economie și mai multă predictibilitate pentru familii și companii. Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare', a mai scris Ministrul Finanțelor pe pagina sa de socializare. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Președintele Nicușor Dan se va întâlni joi cu liderii fostei coaliții și cu miniștrii Finanțelor și Investițiilor, pe tema PNRR
Președintele Nicușor Dan se va întâlni joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor care au format fosta coaliție guvernamentală și cu miniștrii Finanțelor și Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a discuta despre stadiul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, arată Administrația Prezidențială, șeful statului va discuta, de la ora 14:00, cu președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului limită de 31 august. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Guvern: În condițiile datoriei de peste 60% din PIB, e prevăzută înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială
Datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, a depășit pragul de 60% din PIB, iar în aceste condiții cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială, arată o Informare transmisă miercuri de Guvern. Informarea a fost prezentată de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței extraordinare a Executivului și a avut ca temă implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, ca urmare a depășirii pragului de 60% pentru indicatorul datorie publică în PIB. Ministerul Finanțelor precizează că, potrivit datelor Eurostat publicate la 21 iulie, datoria publică a României, calculată conform metodologiei europene, reprezenta 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru al anului. 'Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv începând cu anul 2020, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice scadente. Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenție în condițiile în care nivelul ponderii datoriei publice depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și respectiv 60% din PIB', precizează documentul. Regulamentul UE stabilește că pentru statele membre cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete. Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub 3% din PIB. în cazul României, măsurile pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt prevăzute în Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Documentul stabilește traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele și investițiile asumate pentru o perioadă de ajustare de șapte ani. Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare de către Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025. Planul bugetar structural național pe termen mediu urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilității finanțelor publice și încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031. România a primit recomandări (recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025) de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030. Astfel, respectarea plafoanelor de creștere a cheltuielilor nete și realizarea ajustării fiscale prevăzute de plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB și la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă. 'Prin urmare, măsurile prevăzute de legislația națională pentru depășirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative și măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural național pe termen mediu și a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene', mai arată Executivul. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă. 'Această evoluție nu este automată, ci este condiționată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară și de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanță fiscală stabilește plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB și la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă', precizează Informarea. Potrivit Guvernului, în condițiile în care datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Alocările financiare în perioada 2021-2025 au acoperit 45,76% din necesarul real al infrastructurii feroviare
Alocările financiare în perioada 2021 - 2025 au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare, doar deficitul pentru întreținere și reparații curente depășind 12 miliarde de lei, indică Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026 - 2030, aprobată miercuri în ședința Executivului. Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, documentul strategic setează ca prioritate absolută stoparea declinului tehnic al rețelei feroviare și recuperarea accelerată a restanțelor istorice privind repararea și modernizarea căilor ferate. 'Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026 - 2030, care a fost adoptată astăzi, vine în continuarea documentului aprobat pentru perioada 2021 - 2025, perioadă marcată de un context economic și social dificil, care a dus la o implementare doar parțială a proiectelor. Documentul de astăzi prezintă cu onestitate situația în care se află rețeaua feroviară, o consecință directă a celor 35 de ani de subfinanțare constantă. în perioada 2021 - 2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare. Doar deficitul pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei', se arată în comunicat. Practic, efectele acestei lipse de fonduri s-au tradus în restricții de viteză și o degradare accelerată a rețelei. Astfel, în 1990, doar 10,10% (1.364 km) din liniile de cale ferată aveau scadența depășită la reînnoire, în 2010 procentul a urcat la 41,14% (5.596 km), pentru ca în 2025 lungimea liniilor 'epuizate' din punct de vedere tehnic să ajungă la 72,56% (9.753 km), dublându-se în doar 15 ani. 'Aceste probleme s-au reflectat direct în opțiunile românilor și ale companiilor: piața transporturilor feroviare a înregistrat scăderi (de peste 2% la călători și aproape 23% la marfă), deși ținta anterioară era o creștere cu 25%', subliniază MTI. Pentru următorii cinci ani, Guvernul își asumă un plan clar de resuscitare a căilor ferate, bazat pe trei obiective strategice majore, cu finanțare prioritizată: Obiectivul 0 - recuperarea în ritm accelerat a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare, prioritatea absolută a mandatului; Obiectivul A - creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă - trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile; Obiectivul B - integrarea în spațiul feroviar unic european, respectiv respectarea obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană. Strategia acoperă toate domeniile critice, de la mentenanța de bază și operare, până la reînnoire și extindere, incluzând atât investiții directe, cât și o serie de reforme administrative necesare pentru eficientizarea sectorului. 'Reabilitarea transportului feroviar nu este doar un proiect tehnic, ci o măsură cu impact major asupra vieții de zi cu zi a românilor și asupra economiei naționale. Principalul efect al implementării noii strategii va fi echilibrarea modurilor de transport. Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri și mărfuri de pe șosele către calea ferată, rețeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată. Aceasta se va traduce prin: creșterea vitezei medii de deplasare pe șoselele actuale; scăderea numărului de accidente rutiere; reducerea blocajelor în trafic; scăderea costurilor de transport suportate de economia națională', se menționează în comunicat. MTI precizează că documentul aprobat miercuri este corelat cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) și include toate proiectele prioritare pentru perioada 2026 - 2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene (TEN-T), realizate în parteneriat cu Comisia Europeană. 'Aprobarea acestei Strategii garantează utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice și europene, marcând un pas decisiv către un sistem de transport național modern, sigur și competitiv', subliniază MTI. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
BNS îi cere președintelui să analizeze în CSAT decizia achiziției de gaze de la OMV Petrom la prețul de 48,752 de euro/MWh
Blocul Național Sindical (BNS) i-a cerut, miercuri, președintelui Nicușor Dan să inițieze în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) o dezbatere privind securitatea energetică a României pentru a analiza decizia prin care statul român va cumpăra gaze naturale la un anumit preț de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. Potrivit confederației sindicale, la dezbaterea din CSAT ar trebui să participe toate instituțiile cu atribuții în domeniu, precum: Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței. în context, BNS menționează că a luat act de faptul că șeful statului a promulgat Legea Nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare. 'Concret, legea vizează achiziția a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro. Conform actului normativ, în perioada 2027-2034, statul român va cumpăra gaze naturale la un preț de 48,752 de euro/MWh, de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. România are în acest perimetru offshore, aproximativ 100 de miliarde de metri de cubi de gaze naturale, din care jumătate se află în exploatarea ROMGAZ. Nu vorbim despre o decizie cu efect limitat la o tranzacție comercială. Vorbim despre o decizie care poate produce efecte asupra bugetului de stat, facturilor populației, prețurilor energiei electrice, competitivității industriei românești și atractivității României pentru investiții, timp de șapte ani', se arată într-o scrisoare deschisă transmisă președintelui României. BNS consideră că această decizie legislativă poate genera cel puțin două scenarii cu efecte majore asupra României. Primul scenariu este cel în care prețul gazului pe piața liberă va fi mai mic decât prețul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege. în această situație, statul român ar cumpăra gazul la un preț superior celui de piață și ar trebui ulterior să îl valorifice într-un context de piață în care prețul ar putea fi mai mic. Diferența ar putea deveni astfel o pierdere pentru statul român, suportată, în ultimă instanță, din bani publici. Pe de altă parte, prețul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege echivalează cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul prețului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică. în al doilea scenariu, costul suplimentar al gazului se transferă în economie și în prețurile plătite de consumatori. 'Dacă luăm drept reper un preț de 22,8 de euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație) și îl comparăm cu prețul de 48,752 de euro/MWh, vorbim despre o creștere de 113% a prețului gazului, nu despre o ajustare marginală. Această diferență nu poate fi ignorată într-o economie în care gazul natural reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru populație, pentru industrie și pentru producția de energie electrică', arată liderii sindicali. Mai mult, în cazul producției de energie electrică pe bază de gaze naturale, creșterea costului combustibilului se transmite în costul energiei produse și, ulterior, în prețurile din economie. Astfel, pentru 1 MWH de energie electrică se consumă 2,5 MWH de gaze naturale. Asta înseamnă că 1 MWH de energie electrică ajunge la peste 120 de euro. Tarif care, conform practicilor din piața de energie, va reprezenta prețul minim al energiei active, la care se adaugă costurile de transport, distribuție, accize, TVA și certificate de emisii de carbon. Toate acestea însumate vor conduce la prețul de peste 180 de euro/ MWH la consumatorul final: industrial sau casnic. Pe de altă parte, analiza BNS arată că există o creștere cu peste 100% a facturilor la căldură pentru populația care se încălzește în sistem centralizat pentru că gazele vor fi introduse în centralele pe cogenerare la un preț dublu față de cel existent. 'Există și o problemă mai largă, care depășește nivelul facturii individuale. Stabilirea prin lege a unui preț de 48,752 de euro/MWh pentru o perioadă de șapte ani poate reprezenta un semnal economic și investițional extrem de important pentru piața românească. într-o economie în care prețul energiei reprezintă unul dintre principalii factori care determină competitivitatea, investitorii au nevoie de predictibilitate, dar și de prețuri competitive. Dacă energia devine structural mai scumpă în România, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către alte piețe, iar companiile care produc în România să își piardă competitivitatea în raport cu cele din alte state europene. în traducere, investitorii vor fugi și vor închide fabricile, uzinele și toate afacerile care astăzi plătesc taxe și impozite la bugetul de stat și asigură venituri pentru milioane de lucrători!', se mai spune în scrisoarea deschisă. BNS consideră normal ca, atunci când este luată o decizie politică de asemenea anvergură, să existe și o analiză temeinică la baza ei. 'România traversează mai multe crize suprapuse care generează creșteri de prețuri în energie, iar românii constată cu ochiul liber că Guvernul nu poate face față provocărilor unei piețe libere (a se vedea cazul introducerii accizei dinamice la motorină, care în loc să reducă prețul la pompă a dus la o creștere a acestuia)', adaugă liderii sindicali. BNS consideră că este obligatoriu ca instituțiile cu atribuții în domeniu să prezinte analize complete asupra efectelor acestei decizii politice, de achiziție a gazelor naturale la prețul indicat mai sus, asupra facturilor la gaze naturale și energie electrică, precum și asupra inflației, competitivității industriei și asupra bugetului de stat. De asemenea, consideră necesar ca aceste rapoarte de analiză să fie însoțite de măsuri care trebuie aplicate pentru ca românii să nu se trezească cu creșteri de prețuri în facturile la energie. BNS îi cere președintelui să dispună autorităților cu atribuții în domeniu prezentarea analizelor de impact care să răspundă la mai multe întrebări privind: impactul prețului de 48,752 de euro/MWh asupra facturii finale plătite de consumatorii casnici de gaze naturale în perioada 2027-2034; impactul asupra prețului energiei electrice și asupra bugetului de stat dacă prețul de piață al gazului va fi inferior celui de 48 de euro/MWh etc. De asemenea, alte întrebări se referă la: pierderea potențială pentru statul român; impactul asupra inflației, industriei românești, costurilor de producție și investițiilor străine directe. 'Care este beneficiul economic net pentru România în urma acestei decizii, după raportarea costurilor potențiale pentru buget, consumatori și economie? De ce a ales România să cumpere gaze naturale de la OMV Petrom (49,9 TWh de gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep), când ROMGAZ, companie a statului român, deține jumătate din gazele care vor fi exploatate prin proiectul Neptun Deep? De ce a ales România să cumpere gaze naturale la prețul de 48,752 de euro/MWh, când estimările pentru 2027, la Bursa de gaze naturale din Olanda (TTF) sunt de 45 de euro pentru un MWH?', sunt o serie de alte câteva întrebări adresate de BNS. 'Resursele României trebuie să fie o sursă de prosperitate pentru români, nu o sursă de pierderi pentru buget sau de scumpiri pentru consumatori', se arată în finalul scrisorii deschise. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, aprobată de Guvern
Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotărâre, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document în baza căruia poate fi semnat Contractul de activitate și performanță al Companiei Naționale de Căi Ferate 'CFR' S.A. pentru următorii cinci ani. Potrivit unui comunicat al Executivului, încheierea acestui contract este necesară pentru asigurarea plăților salariale. 'Documentul strategic setează ca prioritate absolută stoparea declinului tehnic al rețelei feroviare și recuperarea accelerată a restanțelor istorice privind repararea și modernizarea căilor ferate. Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 vine în continuarea documentului aprobat pentru perioada 2021-2025, perioadă marcată de un context economic și social dificil, care a dus la o implementare doar parțială a proiectelor. Documentul prezintă situația în care se află rețeaua feroviară, o consecință directă a celor 35 de ani de subfinanțare constantă. în perioada 2021-2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare. Doar deficitul pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei', se arată în comunicat. Sursa citată subliniază că efectele acestei lipse de fonduri s-au tradus în restricții de viteză și o degradare accelerată a rețelei. 'în 1990, doar 10,10% (1.364 km) din liniile de cale ferată aveau scadența depășită la reînnoire. în 2010, procentul a urcat la 41,14% (5.596 km). în 2025, lungimea liniilor 'epuizate' din punct de vedere tehnic a ajuns la 72,56% (9.753 km), dublându-se în doar 15 ani. Aceste probleme s-au reflectat direct în opțiunile românilor și ale companiilor: piața transporturilor feroviare a înregistrat scăderi (de peste 2% la călători și aproape 23% la marfă), deși ținta anterioară era o creștere cu 25%', conform comunicatului. Pentru următorii cinci ani, Guvernul își asumă un plan clar de resuscitare a căilor ferate, bazat pe trei obiective strategice majore, cu finanțare prioritizată: Obiectivul 0: Recuperarea în ritm accelerat a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare; Obiectivul A: Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă - trenuri mai rapide, mai sigure și mai predictibile; Obiectivul B: Integrarea în spațiul feroviar unic european - respectarea obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană. 'Strategia acoperă toate domeniile critice: de la mentenanța de bază și operare, până la reînnoire și extindere, incluzând atât investiții directe, cât și o serie de reforme administrative necesare pentru eficientizarea sectorului. (...) Principalul efect al implementării noii strategii va fi echilibrarea modurilor de transport. Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri și mărfuri de pe șosele către calea ferată, rețeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată. Aceasta se va traduce prin: creșterea vitezei medii de deplasare pe șoselele actuale; scăderea numărului de accidente rutiere; reducerea blocajelor în trafic; scăderea costurilor de transport suportate de economia națională ' se evidențiază în comunicat. Documentul este corelat cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) și include toate proiectele prioritare pentru perioada 2026-2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene (TEN-T), realizate în parteneriat cu Comisia Europeană. La finalul comunicatului, Guvernul precizează că Strategia aprobată de Guvern nu introduce politici publice noi și nu modifică direcțiile de politică publică deja aprobate. 'Documentul actualizează și continuă, pentru perioada 2026-2030, măsurile și proiectele stabilite prin documentele strategice aflate în vigoare, inclusiv Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030. Strategia reprezintă un instrument de planificare indicativă, a cărui adoptare periodică este prevăzută de legislația națională și de dreptul Uniunii Europene. România are, totodată, obligația de a notifica Comisia Europeană cu privire la adoptarea documentului. în urma aprobării prin Hotărâre a Guvernului, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 va fi publicată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și transmisă Comisiei Europene', se mai arată în comunicat. AGERPRES/ (AS - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Maramureș: Deținutul evadat de pe șantierul din Baia Mare, căutat de poliție
Un deținut aflat la muncă pe un șantier din municipiul Baia Mare a evadat și este căutat polițiști, a informat, miercuri, într-un comunicat de presă purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Baia Mare, Norbert Borgyos. 'La momentul părăsirii punctului de lucru, persoana în cauză purta îmbrăcăminte tip sport, respectiv pantaloni de culoare mov închis și tricou negru, iar ca semnalmente aceasta era tunsă scurt și purta barbă (...) în vederea capturării deținutului, au fost dispuse de îndată măsuri specifice, fiind sesizate Inspectoratul de Poliție Județean Maramureș, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare, Poliția locală Baia Mare, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, precum și Judecătorul de Supraveghere a privării de libertate. Totodată, s-a procedat la alarmarea personalului unității și constituirea de echipe de căutare formate din polițiști de penitenciare' a precizat Norbert Borgyos. Conform sursei citate, deținutul M.D.C, în vârstă de 28 ani, încarcerat în Penitenciarul Baia Mare, clasificat în regim semideschis, condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 7 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, a părăsit nejustificat punctul de lucru exterior cu supraveghere, unde desfășura activități lucrative necalificate. De asemenea, conducerea penitenciarului a demarat o anchetă administrativă, în vederea stabilirii circumstanțelor exacte care au condus la producerea evenimentului, urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun. 'Părăsirea punctului de lucru este asimilată infracțiunii de evadare și se pedepsește conform prevederilor articolului 285 din Codul Penal, cu închisoare de la șase luni la trei ani' a mai precizat Norbert Borgyos. în context, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Maramureș au fost informați cu privire la faptul că un bărbat în vârstă de 28 de ani, privat de libertate, ar fi părăsit un punct de lucru exterior fără încuviințare. 'Persoana căutată este Moldovan Dorel Dorin, domiciliată în comuna Coroieni, sat Vălenii Lăpușului. Imediat după primirea sesizării, au fost declanșate activități specifice de căutare, fiind mobilizate efective în vederea depistării acesteia' a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Maramureș, Mihaela Ardelean. în apelul public adresat cetățenilor, poliția a rugat persoanele care dețin informații ce pot conduce la identificarea sau localizarea bărbatului să nu îl abordeze și să apeleze de îndată numărul unic pentru apeluri de urgență 112. AGERPRES/ (AS- redactor: Leontin Cupar, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)
Colegiul Medicilor transmite condoleanțe familiei tânărului rezident care s-a aruncat de la un etaj al Spitalului Universitar
Colegiul Medicilor din Municipiul București transmite un mesaj de condoleanțe familiei tânărului rezident care s-a aruncat, miercuri, de la un etaj al Spitalului Universitar de Urgență București, unde efectua un stagiu de pregătire. 'Pierderea prematură a unui membru al comunității medicale, aflat la &ic
Fotbal: Antrenorul Daniel Pancu (Rapid), suspendat două etape de Comisia de Disciplină a FRF
Antrenorul echipei Rapid București, Daniel Pancu, a fost suspendat două etape de Comisia de Disciplină a Federației Române de Fotbal (FRF), în ședința sa de miercuri, după eliminarea din derby-ul cu Dinamo (0-1), potrivit site-ului Ligii Profesioniste de Fotbal. Totodată, Pancu a fost amendat cu suma de 360 de lei. Jucătorul Andrei Cosmin Gheorghiță (Universitatea Cluj) a fost sancționat, la rândul său, cu o suspendare pentru două meciuri și o penalitate sportivă de 3.000 de lei, pentru cartonașul roșu primit la meciul cu UTA (2-1). Clubul UTA a fost amendat cu 5.000 de lei lei. Mijlocașul Alexandru Crețu (Universitatea Craiova) a primit o suspendare de un meci și o amendă de 740 de lei pentru eliminarea din meciul cu Oțelul Galați (1-1). Cătălin Tudor, preparator fizic al echipei din Bănie, eliminat și el la meciul amintit, a fost sancționat cu suspendare pentru două meciuri și o penalitate sportivă de 4.500 de lei. Clubul Dinamo București a fost amendat cu 5.000 de lei pentru incidentele de la meciul cu FC Voluntari (4-0), iar președintele ilfovenilor, Bogdan Bălănescu, a fost sancționat cu avertisment. AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Simona Aruştei)
Botoșani: Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a inaugurat o creșă construită prin programul 'Sfânta Ana', în Bucecea
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a inaugurat, miercuri după-amiază, prima creșă din orașul Bucecea și cea de-a treia din județul Botoșani construită prin programul guvernamental 'Sfânta Ana'. Investiția a costat 13,4 milioane de lei, din care 9,9 milioane de lei reprezintă contribuție com
Ministerul Energiei dezminte informațiile false privind deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali
Ministerul Energiei respinge categoric dezinformarea potrivit căreia marii consumatori industriali ar fi primit notificări de limitare sau deconectare, arată un comunicat publicat pe site-ul instituției. Ministerul precizează, însă, că marii consumatori industriali au primit o înștiințare că se află pe un normativ și că, doar dacă se va ajunge la o situație limită, vor primi o înștiințare de limitare a consumului cu 24 ore înainte. 'Situația energetică trebuie urmărită cu maximă atenție, iar industria românească trebuie protejată în fața unor factori care perturbă sectorul energetic, precum seceta și vremea extremă. Dar de aici până la a spune că România este în pragul unui 'colaps energetic' este o distanță uriașă. în plus, dezinformarea propagată în spațiul public, mai ales dacă vine de la un fost ministru al energiei, nu ajută la rezolvarea situației prin care trece România', se mai scrie în comunicat. Ministerul Energiei subliniază că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții de siguranță a sistemului, nu înseamnă deconectarea industriei și nici faptul că România a rămas fără energie. 'Este un instrument de echilibrare și de protejare a Sistemului Energetic Național, utilizat preventiv și responsabil atunci când există vârfuri de consum și cantități de electricitate din producție internă sau import indisponibile', se menționează în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Botoșani: Zece tone de furaje au ars în urma unui incendiu, în localitatea Rediu
Zece tone de furaje au ars, miercuri, în urma unui incendiu izbucnit la un depozit din localitatea Rediu din comuna Rădăuți-Prut, a anunțat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Botoșani. La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctelor de Lucru Coțușca și Darabani, cu două autospeciale de stingere, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Rădăuți-Prut. 'La sosirea forțelor de intervenție, aproximativ zece tone de furaje ardeau cu flacără și degajări de fum. Pompierii militari și voluntari au intervenit rapid și au reușit să stingă incendiul înainte ca acesta să se extindă la întregul depozit de furaje, la tractor și la construcțiile din două gospodării. Intervenția a durat aproape trei ore', a precizat ISU. Incendiul a pus în pericol două case, un adăpost de animale, un tractor și alte 60 de tone de nutrețuri. Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de scânteile mecanice produse în urma utilizării unui flex, care au căzut pe furaje. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Irina Giurgiu)
Parlamentarii USR depun un proiect de lege pentru desființarea admiterii paralele la liceu
Parlamentarii USR au depus un proiect de lege prin care propun desființarea admiterii paralele la liceu, susținând că examenele organizate separat de unele colegii și licee 'nu fac decât să adâncească inechitățile deja existente în sistemul de Educație', a anunțat miercuri un comunicat al formațiunii. Proiectul a fost depus de deputata USR Corina Atanasiu și senatorul USR Ștefan Pălărie și prevede modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, prin abrogarea prevederilor referitoare la organizarea concursului de admitere în clasa a IX-a de către colegii și licee. 'O probă de selecție organizată de licee, adăugată peste Evaluarea Națională, ar accentua una dintre cele mai grave probleme ale școlii românești: lipsa egalității de șanse. Evaluarea unică și repartizarea computerizată permit și copiilor cu rezultate foarte bune din mediul rural sau din familii cu posibilități reduse să obțină un loc în cele mai căutate licee și clase din județul lor ori din marile orașe. în schimb, examenele proprii ale liceelor ar avantaja elevii ai căror părinți pot plăti meditații și programe de pregătire adaptate fiecărei probe. Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem', a declarat deputata USR Corina Atanasiu, membră a Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților. Potrivit USR, pentru elevii performanți, dar vulnerabili din perspectiva situației financiare, păstrarea unei duble selecții pentru liceu ar însemna un risc dublu: fie să participe fără aceeași pregătire, fie să renunțe din start la liceele de top, de teama că ar putea rămâne fără un loc. Mulți ar ajunge astfel să aleagă clase și licee sub nivelul rezultatelor și al potențialului lor, arată formațiunea. 'în anul 2023, când legile Educației au ajuns în dezbatere parlamentară, alături de colegii mei din USR am criticat vehement aberațiile din proiectul România Educată. Una dintre cele mai proaste idei, lipsită de orice argument valabil sau de sprijinul specialiștilor, a fost admiterea paralelă în liceu. S-au opus asociațiile de elevi, s-au opus asociațiile de părinți. Astăzi, depunem un proiect de abrogare a acestei idei inaplicabile și distrugătoare pentru bruma de învățământ românesc rămas în picioare. Doar a amâna o problemă prin prorogare, nu este deloc o soluție. De aceea, soluția reală este eliminarea posibilității de examen paralel și reconstruirea evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a, pentru a acoperi inclusiv arii curriculare sociale sau de tip STEM', precizează senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat. Proiectul USR propune modificarea Legii învățământului preuniversitar (nr. 198/2023) în sensul abrogării prevederilor referitoare la organizarea concursului de admitere în clasa a IX-a de către colegii și licee. Astfel, toate locurile vor fi repartizate computerizat în baza rezultatelor Evaluării Naționale, conform opțiunilor exprimate. 'Reamintim că, în 2023, senatorii USR au părăsit dezbaterile din comisii pe legile Educației, în semn de protest, după ce senatorii majorității de atunci au votat împotriva amendamentului USR de eliminare a sistemului dual de admitere în liceu', menționează comunicatul USR. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Harghita: Pompierii au găsit 82 de bombe de aruncător, în pădurea din Tușnadu Nou
Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Harghita a anunțat că pompierii au identificat și ridicat, miercuri, 82 de bombe de aruncător, de calibrul 82 de milimetri, în pădurea din satul Tușnadu Nou. La fața locului a intervenit echipa pirotehnică din cadrul ISU Harghita, cu o autospecială destinată transportului munițiilor. Bombele de aruncător, datând, cel mai probabil, din cel de-al Doilea Război Mondial, au fost transportate în siguranță și depozitate în vederea distrugerii ulterioare. Pompierii atrag atenția populației că are obligația de a anunța de urgență descoperirea elementelor de muniție, la numărul unic 112 și că este strict interzisă atingerea, lovirea, mișcarea sau transportul acestora. Zona în care a fost descoperită muniția trebuie marcată și securizată până la sosirea echipajelor specializate. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a sprijini intervenția, de a asigura delimitarea și paza zonei, precum și informarea populației din proximitate. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)
Salvați Copiii solicită Guvernului să nu elimine bursele sociale în vacanță: Înseamnă pierderea unor forme de sprijin
Organizația Salvați Copiii România solicită Ministerului Educației și Cercetării să renunțe la prevederea prin care bursele sociale ar urma să fie acordate numai în perioada cursurilor școlare și solicită ca bursa socială să fie acordată pe tot parcursul anului. 'Sărăcia nu intră în vacanță odată cu școala. Familiile trebuie să asigure în continuare hrana, îmbrăcămintea, produsele de igienă, accesul la internet și condițiile minime de locuire. Pentru unii copii, vacanța înseamnă și pierderea temporară a mesei ori a altor forme de sprijin oferite prin școală. în același timp, în lunile de vară încep cheltuielile pentru întoarcerea la cursuri: rechizite, haine, încălțăminte și transport. Regretăm faptul că Guvernul României privește bursa socială ca pe o recompensă pentru zilele în care copilul stă în bancă', arată Salvați Copiii, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES. Potrivit organizației, bursa socială este un mecanism de protecție socială care face posibilă participarea reală a copilului la educație. Este evocat, în acest context, Raportul Salvați Copiii publicat pe 1 iunie, potrivit căruia trei din zece copii români cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar sărăcia nutrițională este în creștere. 'Sărăcia educațională nu înseamnă doar lipsa rechizitelor, ci acumularea unor dezavantaje care reduc accesul, participarea și rezultatele școlare. Analiza Salvați Copiii asupra Evaluării Naționale din 2026 arată că numai 64,91% dintre copiii care au început școala în urmă cu nouă ani au ajuns să obțină o medie peste 5. De asemenea, diferența dintre județul Călărași și București a fost de peste 40 de procente, explicată preponderent prin nivelul de sărăcie ce caracterizează acest județ', susține organizația. Salvați Copiii solicită astfel păstrarea prevederii actuale prin care bursele sociale se acordă și în vacanțele școlare, precum și realizarea unei evaluări transparente a impactului măsurii asupra drepturilor copilului. Potrivit celor mai recente date Salvați Copiii, bursa socială a înregistrat cei mai mulți beneficiari - 840.820, reprezentând 60% din total. Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 17 august, un proiect de hotărâre de Guvern care elimină plata bursei sociale în vacanțele școlare. Proiectul trece bursa socială sub regula generală a burselor de merit și tehnologice, adică 'în perioada cursurilor școlare'. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
CSM consideră nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor
Secția pentru procurori a Consiliului Superior a Magistraturii (CSM) consideră nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră. Secția pentru procurori a transmis, miercuri, într-un comunicat remis AGERPRES, că a luat act că joi, la Palatul Cotroceni, va avea loc o consultare cu liderii politici actuali, referitoare la proiectul legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice. 'în acest context, Secția reafirmă nevoia ca orice lege de salarizare să respecte rolul și locul justiției într-o societate democratică, reflectate într-o poziție de echilibru față de celelalte puteri ale statului, în condițiile în care formula de coeficienți de salarizare vehiculată în spațiul public se îndepărtează în mod flagrant de la acest echilibru necesar', se precizează în comunicat. De asemenea, Secția afirmă că o reconfigurare a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice trebuie să se realizeze cu consultarea efectivă a tuturor categoriilor vizate, 'ceea ce nu s-a întâmplat până la acest moment' cu Consiliul Superior al Magistraturii, ca instituție reprezentativă a sistemului judiciar. 'Secția consideră nejustificată orice discriminare între nivelul salarizării judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități, orice altă abordare conducând la crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților', subliniază Secția pentru procurori. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Mihai Chirica: Iașiul a atras 133 de milioane de euro prin PNRR
Primarul Iașiului, Mihai Chirica, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că municipiul beneficiază de investiții de aproximativ 133 de milioane de euro prin cele 25 de proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit sursei citate, fondurile au fost direcționate către modernizarea transportului public, locuințe pentru tineri, reabilitarea școlilor și blocurilor, dotarea unităților de învățământ și modernizarea sistemului de colectare a deșeurilor. Printre proiectele finalizate se numără achiziția a 18 tramvaie și 25 de autobuze electrice, construirea a 188 de locuințe pentru tineri în zona Grădinari - Metalurgie, reabilitarea termică a 21 de clădiri școlare și dotarea a 63 de unități de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale. Valoarea totală a celor 25 proiecte este de 700 milioane de lei - aproximativ 133 milioane de euro. Conform primarului Iașiului, au fost finalizate și lucrările de reabilitare energetică a mai multor blocuri de locuințe și au fost instalate 150 de insule ecologice digitalizate. 'Fondurile europene obținute prin PNRR sunt o oportunitate extraordinară pentru a face noi investiții. (...) PNRR-ul este, pentru România, o mare gură de oxigen. în condițiile în care indicatorii economici ai țării se prăbușesc, banii aceștia trebuie să fie luați până la ultimul cent. în politică trebuie să știi să faci compromisuri, astfel încât, atunci când interesul național conduce la acele compromisuri care duc la prosperitatea și siguranța unei națiuni, trebuie să știi să le faci. Asta în măsura în care și clasa politică înțelege', a declarat Mihai Chirica. Edilul ieșean a precizat că două dintre investițiile aflate încă în execuție, care vizează unități de învățământ, au ajuns la un stadiu de 96%. 'Lucrările de extindere a Colegiului Național 'Mihai Eminescu', respectiv a Liceului 'Miron Costin', le-am contractat în luna ianuarie 2026. Deja în septembrie mutăm copiii în cele nouă săli noi de clasă de la 'Miron Costin' și cele opt noi săli de clasă de la 'Eminescu'. Sălile sunt dotate cu înaltă tehnologie, cu sisteme de climatizare complet senzorizate, dintr-alea nu găsești nici în spațiile pentru birouri de categoria A. Speranța mea este să le păstreze, să le folosească exact așa cum au fost ele construite și să ducă la un rezultat școlar mai bun', a mai spus Chirica. AGERPRES/(A, autor: Daniela Malache, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Irina Giurgiu)
CSM despre actuala formă a legii salarizării: Președintele ICCJ - poziționat salarial sub un consilier prezidențial
Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția, miercuri, asupra 'consecințelor' pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești, subliniind că președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial. Potrivit unui comunicat al Secției pentru judecători și al reprezentanților societății civile din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București. Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii spune că a atras deja atenția atât Ministerului Justiției, cât și președintelui României asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească. Secția menționează că modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, iar, prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. 'Astfel, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50', se precizează în comunicatul citat. O asemenea ierarhizare, arată sursa citată, este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești. 'Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei - 6,50 - și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București - 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35', arată Secția pentru judecători și reprezentanții societății civile în comunicat. La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă, explică sursa citată, exemplificând că, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați. 'Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale. O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional', se mai spune în comunicat. Sursa citată subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie 'un privilegiu profesional', ci reprezintă 'una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției'. 'începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților. Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului', se menționează în comunicat. Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, transmite că va utiliza 'toate instrumentele instituționale și mijloacele legale' aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului, adăugând că respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă 'opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept'. 'CSM solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției', se mai arată în comunicatul semnat de Secția pentru judecători a CSM și membrii aleși, reprezentanți ai societății civile. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)
Câștigătoarea celui mai mare premiu de la Loto 6/49, de peste 10 milioane de euro, și-a ridicat banii
Câștigătoarea celui mai mare premiu la Loto 6/49, în valoare de 52,839 milioane de lei (peste 10,07 milioane de euro), și-a ridicat câștigul în cursul zilei de miercuri, a anunțat Loteria Română. Câștigătoarea nu a dorit să-și facă publică identitatea. Aceasta este din Oradea, are 59 de ani și este pensionată medical. A spus că a intrat întâmplător în agenție și a ales să completeze 'niște numere la nimereală'. 'Pentru mine, acest premiu este o minune care mi-ar putea salva viața. Consider că e noroc și, în același timp, o binecuvântare. Cu acești bani îmi voi lua viața de la capăt', a mărturisit emoționată câștigătoarea celui mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49, obținut la tragerea loto din 13 august. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Bihor: Bastionul Crăișor din Cetatea Oradea, reabilitat cu 18 milioane de lei, intră în circuitul turistic (GALERIE FOTO)
Bastionul Crăișor din Cetatea Oradea a fost reabilitat printr-un proiect de aproximativ 18 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va intra în circuitul turistic al municipiului începând de luna viitoare. Fot
Accident auto pe Șoseaua Gării Cățelu: o mașină a lovit trei pietoni - o persoană de 29 de ani a decedat
O persoană de 29 de ani a decedat, miercuri, după ce a fost lovită de un autoturism pe Șoseaua Gării Cățelu din Capitală, anunță Brigada Rutieră. 'în jurul orei 13.55, Brigada Rutieră a fost sesizată prin apel 112, cu privire la producerea unui accident de circulație pe Șoseaua Gării Cățelu. Din primele informații, conducătorul unui autovehicul, în vârstă de 43 de ani, care se deplasa pe Șoseaua Gării Cățelu, dinspre Drumul între Tarlale către Șoseaua Pantelimon, în circumstanțe ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a surprins și accidentat trei pietoni', arată sursa citată. în urma accidentului de circulație, un pieton în vârstă de 29 de ani și-a pierdut viața, iar ceilalți doi au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Conducătorul autovehiculului a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul indicat fiind 0. 'Au fost aplicate restricții de circulație pe șoseaua Gării Cățelu, ambele sensuri de deplasare', precizează Brigada Rutieră. Se efectuează cercetarea la fața locului pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul de circulație. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
ONRC: Aproape 86.000 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele șase luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele șapte luni din 2026 cu 1,58% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 85.988 de înmatriculări, din care 47.454 SRL și 34.699 PFA, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București, respectiv 20.276 (+6,4% față de primele șapte luni din 2025), și în județele Ilfov (5.561, +7,38%), Cluj (4.266, +5,91%), Timiș (4.256, +7,39%), Iași (3.435, -3,89%) și Constanța (4.266, +5,91%). La polul opus, numărul cel mai mic de înmatriculări a fost consemnat în județele: Covasna (459, - 4,18% raportat la perioada ianuarie-iulie 2025), Mehedinți (527, -7,71%), Tulcea (530, - 14,52%), Teleorman (544, -10,67%), Ialomița (606, +9,19%) și Caraș-Severin (605, -7,21%). Cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost consemnate în județele Călărași (+28,29%), Constanța (+18,63) și Giurgiu (+16,71%), iar scăderile cele mai semnificative în județele Alba (-25,04%), Tulcea (-14,52%) și Dolj (-14,35%). Potrivit ONRC, domeniile în care au fost realizate cele mai multe înmatriculări sunt: transport și depozitare (14.916, +6,05% comparativ cu primele șapte luni din 2025), comerțul cu ridicata și cu amănuntul (12.238, -13,9%) și activități profesionale, științifice și tehnice (9.098, +9,46%). în iulie 2026, au fost înmatriculate 11.035 de persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (2.784), Ilfov (752), Timiș (599) și Cluj (577). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Arad: Incendiu subteran în Parcul Natural Lunca Mureșului; autoritățile analizează inundarea artificială a zonei
Un incendiu subteran se manifestă în albia secată a râului Mureșul Mort, în Parcul Natural Lunca Mureșului din județul Arad, a informat, miercuri, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. Responsabilii locali afirmă că focarele afectează habitatul natural. într-o postare făcută pe pagina de Facebook, Romsilva a menționat că fenomenul a fost observat prima dată anul trecut, iar focare apar ocazional. în prezent, incendiul subteran este activ, chiar dacă a plouat în ultimele 48 de ore, 'ceea ce indică persistența arderii în subteran'. Conform sursei citate, situația este gestionată, la nivelul Prefecturii Arad, de un grup de lucru format din specialiști ai Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Arad, Administrației Naționale 'Apele Române', Agenției Naționale de îmbunătățiri Funciare, Gărzii Naționale de Mediu și ai altor instituții cu atribuții în domeniu. Una dintre soluțiile propuse în cadrul grupului de lucru este inundarea zonei afectare prin dirijarea apei epurate de la Stația de Epurare Arad către brațul Mureșul Mort, concomitent cu identificarea cât mai exactă a sursei de către Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Arad, inclusiv cu sprijinul altor inspectorate din țară. 'în prezent, este așteptat la fața locului un laborator mobil specializat al ISU pentru investigații suplimentare și evaluarea riscurilor. Primul focar s-a manifestat în anul 2025, pe o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați, fiind atunci localizat și limitat. începând din luna iunie a acestui an, pe fondul secetei prelungite și al vântului, incendiul s-a extins. Suprafața de fond forestier afectată de incendiu este de aproximativ 30 de hectare și este localizată în integralitate în aria naturală protejată', a informat Romsilva. Administrația Parcul Natural Lunca Mureșului a transmis, tot pe rețeaua de socializare, că acest incendiu afectează habitatul natural. 'Ne confruntăm cu o situație inedită: un incendiu subteran. Focul arde mocnit, sub pământ, în albia secată a Mureșului Mort, afectând însă și vegetația forestieră și riscând să se extindă la suprafețele de pădure din apropiere. La solicitarea noastră, pompierii au intervenit deja de șapte ori în zona respectivă, fără a reuși, însă, să stingă focarul din subteran', se arată în postarea celor de la parcul natural. Situația continuă să fie monitorizată, în teren, de către personalul Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului. AGERPRES/(AS - redactor: Marian Buga, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Irina Giurgiu)
Timiș: Degustări de vinuri la Casa Maghiară, în premieră la Zilele Culturii Maghiare
Ediția din acest an a Zilelor Culturii Maghiare din Timișoara va aduce, între 24 și 27 septembrie, concerte, spectacole, gastronomie, un târg meșteșugăresc, întâlniri comunitare și momente de divertisment în mai multe locuri din centrul municipiului. în premieră, în circui
Cea de-a XXVIII-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu - între 27 august și 26 septembrie 2027
Cea de-a XXVIII-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu va avea loc în perioada 27 august - 26 septembrie 2027, pe parcursul a 31 de zile, iar programul artistic se află deja într-un stadiu avansat de pregătire, au anunțat, miercuri, organizatorii, în cadrul unei conferințe de presă susținute la MINA - Museu
Campanie națională 'Red Flag or Not?' pentru recunoașterea relațiilor abuzive, derulată de ANES
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a lansat campania națională 'Red Flag or Not?', o inițiativă de informare și conștientizare dedicată prevenirii violenței domestice și promovării relațiilor bazate pe respect, încredere și limite sănătoase. Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES, campania 'Red Flag or Not?' pornește de la realitatea că violența nu începe întotdeauna cu o agresiune violentă. 'Controlul, gelozia, verificarea telefonului, izolarea de prieteni sau familie, manipularea ori încălcarea repetată a limitelor personale pot fi semnale timpurii ale unei relații abuzive. Atunci când astfel de comportamente sunt normalizate sau confundate cu dovezi de iubire și grijă, riscul ca acestea să escaladeze crește', se arată în comunicat. Prin această campanie, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați își propune să aducă prevenția mai aproape de public și, în special, mai aproape de tineri, folosind un limbaj și instrumente adaptate mediului în care aceștia comunică și interacționează. în cadrul campaniei, ANES lansează pe platforma TikTok filtrul interactiv 'Red Flag or Not?', care prezintă 25 de situații inspirate din viața reală. Utilizatorii sunt încurajați să decidă dacă situația prezentată reprezintă un Green Flag sau un Red Flag, iar ulterior primesc explicații, care îi ajută să înțeleagă de ce anumite comportamente pot reprezenta semnale de control, gelozie, manipulare sau lipsă de respect. 'Prin campania inițiată de ANES 'Red Flag or Not?' vrem să vorbim mai ales cu tinerii, în spațiile în care ei sunt prezenți cel mai mult și într-un limbaj apropiat lor. Este foarte important ca fiecare tânăr să știe că respectul, libertatea și siguranța nu sunt negociabile într-o relație și că un comportament care rănește sau controlează nu trebuie normalizat. Recunoașterea controlului, manipulării, geloziei excesive sau încălcării limitelor personale sunt foarte importante pentru prevenirea violenței domestice și promovarea relațiilor bazate pe respect și încredere', a declarat Luminița Popescu, secretar de stat al ANES, citată în comunicat. Campania 'Red Flag or Not?' se adresează tuturor persoanelor și urmărește dezvoltarea capacității de a identifica din timp comportamentele nesănătoase, înainte ca acestea să fie acceptate, normalizate sau să escaladeze către forme de violență. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați încurajează publicul să testeze filtrul Tiktok disponibil pe contul oficial al instituției și să descopere cele 25 de situații propuse. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați este o instituție publică de specialitate a administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicilor în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice. ANES are ca misiune promovarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare dintre femei și bărbați și de a preveni și combate violența domestică, prin implementarea unor măsuri, politici și programe adaptate nevoilor victimelor. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Documentația pentru revizuirea Acordului de mediu aferentă secțiunii Boița - Cornetu, A1, a fost depusă
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a depus la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) documentația pentru revizuirea Acordului de mediu aferent secțiunii 2 Boița - Cornetu a autostrăzii Sibiu - Pitești (A1). 'Autostrada Sibiu - Pitești (A1), secțiunea 2 (Boița - Cornetu): documentația pentru revizuirea Acordului de mediu a fost depusă! Constructorii au transmis restul documentelor necesare revizuirii Acordului de mediu, iar CNAIR a depus, pe 12 august 2026, documentația necesară obținerii acestui Acord la ANMAP (Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate). După finalizarea procedurilor de revizuire a Acordului de mediu, ne așteptăm ca Ministerul Transporturilor să elibereze urgent Autorizațiile de construire pe toate sectoarele din șantier', a anunțat, miercuri, directorul general al companiei de drumuri, Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, la ora actuală, în absența Acordului de mediu revizuit, constructorii turci (Mapa - Cengiz) pot lucra doar pe aproximativ 45% din șantier - la tuneluri, structuri (poduri, pasaje și viaducte) și terasamente - cu 646 de muncitori și 161 de utilaje. Stadiul fizic general al secțiunii 2 se apropie de 15%. în ceea ce privește tunelurile, la Boița 1 (264 m/247 m), stadiul fizic este de aproape 40%. Galeria stângă este străpunsă, iar pe cea din dreapta s-au excavat 109 metri și au mai rămas 138 metri până la străpungere. La Robești (900 m), stadiul fizic atinge 36,25%. Excavația ambelor galerii este finalizată și se lucrează la hidroizolație și la căptușeala interioară a galeriilor. La tunelul Balota (500 m), stadiul fizic depășește 5%. S-au excavat 104 metri din galeria dreaptă. Pe cele 3 sectoare pentru care a fost eliberată Autorizație de Construire, lucrările au ajuns la un stadiu fizic general de 45,82%. Cele mai avansate structuri sunt Viaductul 3 (85,41%) și Viaductul 2 (83,41%). Secțiunea montană Boița - Cornetu (31,33 km) este de o complexitate tehnică ridicată, inclusiv din perspectiva structurilor care se construiesc pe traseu: 7 tuneluri (circa 5 km lungime însumată), 24 de poduri și 24 de viaducte (circa 11 km lungime totală). Valoarea contractului, finanțat prin Programul Transport (PT), este de 4,25 miliarde lei (fără TVA). Autostrada Sibiu - Pitești (A1), parte a Coridorului European Rin - Dunăre - Marea Neagră (Coridorul 4), are un rol strategic atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Maramureș: Un deținut aflat la muncă pe un șantier din Baia Mare a evadat
Un deținut care presta muncă pe un șantier din municipiul Baia Mare a evadat de la locul de muncă, a informat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Baia Mare, Norbert Borgyos. ' A evadat de la punctul de lucru de la Liceul Racoviță, la aproximativ 13:30', a precizat Norbert Borgyos. Conform sursei citate, în discuții purtate cu alți deținuți, bărbatul evadat ar fi afirmat că 'merge acasă să-și omoare soția'. De asemenea, soția acestuia a relatat că, în cursul zilei de marți, s-ar fi certat la telefon cu bărbatul, pentru că acesta nu și-ar fi văzut copiii de patru luni de zile. Potrivit reprezentantului Penitenciarului Baia Mare, bărbatul evadat purta un tricou negru și pantaloni mov închis, este tuns scurt și poartă barbă. AGERPRES/(AS - Leontin Cupar, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Irina Giurgiu)
Dâmbovița: Animale deținute ilegal de o fundație la Picior de Munte, preluate de autorități; noi cercetări la fața locului
Mai multe animale deținute ilegal de o fundație în satul Picior de Munte din comuna dâmbovițeană Dragodana au fost preluate miercuri de autorități, după ce noi cercetări ale anchetatorilor au avut loc pe amplasament. Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, începând cu anul 2015 și până în anul 2025, administratorul fundației, față de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, ar fi introdus în mod ilegal în România, în mod repetat, mai multe animale sălbatice din specii strict protejate, despre care există date că ar proveni din Germania și din Ucraina, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, animalele fiind deținute în locația din satul Picior de Munte. 'La data de 13.08.2026, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, împreună cu lucrătorii de poliție din cadrul IPJ Dâmbovița și cu participarea specialiștilor din cadrul mai multor instituții, au efectuat o cercetare la fața locului (...) la locația unei fundații unde sunt deținute mai multe specii de animale sălbatice. (...) De asemenea, există date că prezența, timp de mai mulți ani, a unor animale sălbatice de mare periculozitate în interiorul localității Picior de Munte a generat o stare persistentă de teamă și nesiguranță în rândul comunității, aceasta nefiind întemeiată exclusiv pe caracterul natural periculos al acestor animale (existând mai multe incidente produse în urma ieșirii animalelor din spațiile în care erau ținute), ci și pe modul concret în care animalele au fost adăpostite și gestionate (fiind constatate condiții de deținere profund necorespunzătoare și grave deficiențe de igienă)', spun procurorii, în aceste condiții, la data de 17 august s-a dispus predarea animalelor către organul judiciar, în cursul zilei de miercuri fiind ridicate două exemplare adulte de urs brun - Ursus arctos, patru exemplare adulte de leu - Panthera leo și un exemplar mascul de tigru - Panthera tigris, arată sursa citată. Operațiunea de ridicare a fost realizată cu sprijinul IPJ Dâmbovița, Gărzii Naționale de Mediu, Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și IGPR - Direcția pentru Protecția Animalelor, animalele urmând a fi relocate în spații autorizate și special amenajate. AGERPRES/(AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)
Cameră/Președintele Comisiei de învățământ îi cere ministrului Educației retragerea proiectului care taie bursele sociale
Deputatul PSD Alexandru Mihai Ghigiu i-a cerut, miercuri, ministrului Educației să retragă sau să modifice proiectul de act normativ aflat în transparență decizională pe site-ul ministerului, despre care susține că ar duce la eliminarea burselor sociale pe perioada vacanțelor. El a spus că proiectul este 'lipsit de orice minimă transparență, fără susținere științifică'. 'Un proiect care, doar dacă îl citești cu foarte mare atenție, observi că urmează ca bursele sociale să fie tăiate pe perioadă a vacanțelor în general. Mă așteptam ca Ministerul Educației să vină și să explice această măsură, o măsură care nu are nicio susținere științifică. Datele ne arată că România continuă să fie țara cu cel mai mare abandon școlar. Datele ne arată că aceste burse, împreună cu măsuri de tipul masă caldă, împreună cu alte măsuri sociale, par să aibă primele efecte și, practic, în momentul în care vedem primele efecte pozitive, noi facem pași în urmă. Domnul ministru, domnul prim-ministru trebuie să înțeleagă că bursele sociale sunt pentru acei elevi care au nevoie de sprijin pentru a merge la școală și că elevii mănâncă sau au nevoia de haine și în perioada vacanțelor, nu doar în perioada școlii', a declarat Ghigiu la Parlament. Deputatul PSD a făcut apel la retragerea proiectului sau modificarea acestuia, avertizând că, în caz contrar, partidul ar putea recurge la acțiuni în instanță. 'Sper ca domnul ministru să înțeleagă mesajul nostru, mesajul meu, al Comisiei de învățământ, și să retragă acest proiect sau să-l modifice. Dacă nu, în cazul în care Guvernul va continua să promoveze această politică publică nouă, pentru că vorbim de o schimbare a paradigmei în ceea ce privește alocarea burselor, Partidul Social Democrat va lua în considerare inclusiv atacarea în contencios administrativ a acestui posibil proiect sau a acestei posibile hotărâri de guvern. Nu este normal ca tocmai de la zona cea mai defavorizată, zona care are nevoie de cel mai mare sprijin, fix de acolo să facem tăieri din nou. Mă așteptam să vedem acele tăieri în zona de sinecuri, în zona de reforme și nu din nou și de această dată educația să fie cea sacrificată', a transmis deputatul PSD. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)