Muzeul Județean Buzău a reluat cercetările arheologice în situl de la Pietroasa Mică - Gruiu Dării, unul dintre cele mai importante puncte de interes arheologic din țară, care ar putea deveni un pol național de valorificare a patrimoniului cultural și turistic, în ciuda slabei finanțări, a riscurilor naturale și a posibilelor intervenții negative provocate de om.
Potrivit conducerii instituției, campania din anul 2026 reprezintă o continuare a lucrărilor din anii precedenți, în scopul aprofundării informațiilor privind locuirea și evoluția comunităților care au trăit în zonă. În apropierea sitului de la Gruiu Dării, la circa doi kilometri sud-vest, a fost descoperit celebrul tezaur Cloșca cu Puii de aur, iar la aproximativ patru kilometri sud se află castrul și termele romane de la Pietroasele.
'Tezaurul de la Pietroasele rămâne, fără îndoială, cea mai spectaculoasă descoperire arheologică realizată pe teritoriul județului Buzău și una dintre cele mai importante din patrimoniul cultural european. Totuși, cercetările desfășurate în ultimele decenii au demonstrat că valoarea excepțională a zonei Pietroasele nu se rezumă la celebrul tezaur. La Pietroasa Mică - Gruiu Dării au fost identificate și cercetate vestigii care documentează o locuire de lungă durată, din epoca bronzului până în perioada dacică. În ultimii ani au fost descoperite locuințe incendiate, complexe gospodărești, ceramică întreagă sau reconstituibilă, unelte, obiecte din fier și bronz, piese de podoabă și numeroase elemente care permit reconstituirea modului de viață al comunităților din secolele I î.Hr. - I d.Hr. De o importanță deosebită sunt descoperirile care contribuie la înțelegerea organizării interne a așezării dacice și a relației acesteia cu ansamblul arheologic de la Pietroasele, incluzând castrul și termele romane. Practic, cercetările completează imaginea unei zone care a avut o importanță strategică majoră timp de peste două milenii', a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.
Situl este amplasat pe versantul sud-estic al Masivului Istrița, cu o bună vizibilitate asupra Câmpiei Române. Arheologii au desfășurat de-a lungul timpului cercetări succesive la Gruiu Dării, de fiecare dată fiind înregistrate rezultate noi și relevante, situl fiind unul dintre puținele locuri din România unde pot fi urmărite succesiv mai multe etape importante ale istoriei, de la neolitic la perioada dacică și apoi la cea romană. În plus, pe lângă componenta istorică și de documentare, complexul poate deveni un punct de atracție turistică.
Foto: (C) Muzeul Județean Buzău
'Metodele moderne de cercetare, ridicările topo de mare precizie, fotogrammetria, scanările 3D, analizele interdisciplinare și investigațiile de laborator permit astăzi obținerea unor informații care nu puteau fi valorificate în urmă cu două sau trei decenii. Unul dintre obiectivele noastre este transformarea ansamblului arheologic Pietroasele într-un pol național de valorificare a patrimoniului cultural național și turism cultural. Avem în vedere continuarea cercetărilor sistematice, conservarea structurilor descoperite, amenajarea unor trasee de vizitare, realizarea unei infrastructuri moderne de interpretare, digitalizarea patrimoniului, dezvoltarea unui centru de interpretare și integrarea siturilor într-un circuit turistic coerent. De asemenea, ne dorim dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău, Primăria Pietroasele, instituții academice și finanțatori naționali și europeni pentru punerea în valoare atât a cetății dacice de la Gruiu Dării, cât și a castrului și termelor romane', precizează Daniel Costache.
În ciuda potențialului său și a proximității sale de locul în care a fost descoperit Tezaurul de la Pietroasele, finanțările nu sunt pe măsura așteptărilor. Complexitatea vestigiilor arheologice și duratele lungi de locuire recomandă situl de la Gruiu Dării ca fiind un sit cheie pentru preistoria și antichitatea zonei de nord a Munteniei.
'Campania din acest an este finanțată din bugetul Muzeului Județean Buzău și din resursele alocate cercetării arheologice prin programele instituției. Din păcate, finanțarea cercetării arheologice în România rămâne modestă comparativ cu nevoile reale și, mai ales, cu investițiile realizate în multe state europene. Cercetarea arheologică presupune costuri importante, generate de personal specializat, analize interdisciplinare, conservarea descoperirilor, documentare digitală și valorificare științifică. Considerăm că patrimoniul excepțional al Pietroaselor justifică investiții mult mai consistente, deoarece beneficiile depășesc cu mult dimensiunea culturală și se reflectă în educație, turism și dezvoltare economică regională. Pentru campania din acest an am putut aloca suma de 70.000 lei', precizează directorul instituției.
În plus, situl arheologic este expus în orice moment la riscuri naturale sau provocate.
'Ca orice sit arheologic aflat în aer liber, Gruiu Dării este expus atât riscurilor naturale, cât și celor antropice. Printre cele naturale se numără eroziunea versanților, precipitațiile abundente, alternanțele îngheț-dezgheț și dezvoltarea vegetației, în special a arbuștilor. În ceea ce privește riscurile antropice, cele mai importante sunt braconajul arheologic, utilizarea detectoarelor de metale fără autorizație, intervențiile necontrolate asupra terenului și degradările accidentale. Pentru diminuarea acestor riscuri sunt necesare monitorizarea permanentă a sitului, supravegherea video chiar, delimitarea clară a perimetrului protejat, lucrări de conservare preventivă și investiții în infrastructura de vizitare. Pietroasele este un loc în care istoria nu s-a încheiat odată cu descoperirea Tezaurului. Dimpotrivă, fiecare campanie arheologică demonstrează că acest teritoriu continuă să ofere informații esențiale despre trecutul României și despre patrimoniul european', subliniază directorul Muzeului Județean Buzău.
În prezent, situl este vizitat de turiști în special cu ocazia evenimentelor organizate de muzeu, precum Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic, programele educaționale sau vizitele ghidate. De-a lungul campaniei din 2026, arheologii urmăresc extinderea suprafețelor cercetate, investigarea unor noi zone de interes, documentarea digitală a sitului, prelevarea de probe pentru analize și conservarea imediată a noilor descoperiri. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: George Onea)
