Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) finanțează locuințe sociale pentru persoanele defavorizate, oferind fonduri municipalităților pentru a achiziționa apartamente de pe piața liberă, și luptă împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre, în special în cele mari, a afirmat, luni, Luminița Mihailov, director general la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, la un eveniment dedicat locuințelor.

'În prezent, finanțăm locuințe sociale pentru persoanele defavorizate, oferind fonduri municipalităților pentru a achiziționa apartamente de pe piața liberă, și luptăm împotriva segregării urbane, un fenomen prezent în orașele noastre, în special în cele mari. În acest moment, derulăm un proiect-pilot care implică trei municipalități din regiunea de sud-est: Constanța, Tulcea și Galați. În cazul Constanței, probabil știți că există o concentrare de populație defavorizată; acești oameni au fost mutați în urmă cu 10 sau 20 de ani - în mandatul unui fost primar - din centrul orașului, unde locuiau anterior, în zone cu condiții extrem de precare, asemănătoare unor ghetouri. Acolo au rămas aproximativ 3.000 de persoane. Operațiunea pe care o vom desfășura în colaborare cu municipalitatea vizează găsirea unor locuințe adecvate pentru o parte dintre acești oameni, astfel încât să poată fi integrați în comunitatea urbană', a declarat Luminița Mihailov.

Potrivit acesteia, o situație similară se întâlnește și în alte două orașe, Galați și Tulcea, 'unde există oameni care locuiesc în barăci, ceea ce nu este normal'.

'Am discutat cu primarii; aceștia au liste lungi de așteptare cu persoane care doresc să participe la acest program și să primească sprijin. Desigur, acești oameni au familii și copii. Așadar, aceasta este o operațiune care nu intră neapărat strict în categoria operațiunilor urbane integrate, dar, în esență, ține de regenerarea urbană a orașului', a adăugat directoarea ADR Sud-Est.

Aceasta a vorbit și de un alt domeniu finanțat prin intermediul agențiilor de dezvoltare regională, respectiv eficiența energetică a apartamentelor.

'Am finanțat numeroase proiecte în regiunile, orașele și comunele noastre, vizând creșterea eficienței energetice a clădirilor. În acest caz, ne referim la proprietarii de clădiri private, adică la blocurile de locuințe. Este o inițiativă de succes. Și aici, din nou, nu vorbim doar despre case individuale. (...) Un aspect foarte important este că, vara viitoare, Comisia Europeană va solicita noile planuri de programare. Prin urmare, începând cu sfârșitul acestui an, vom demara planificarea pentru următorul ciclu, cel aferent perioadei 2028-2034. Vom discuta cu Guvernul despre alocarea fondurilor. În prezent, discutăm despre o cotă de aproximativ 20% din alocarea totală la nivel național. Astfel, dacă România va beneficia de o alocare de 60 de miliarde de euro, orașele și municipalitățile ar putea primi până la 20% din această sumă. Această finanțare este inclusă în programele regionale și nu este destinată exclusiv politicilor publice', a menționat Luminița Mihailov.

Ea a subliniat că locuințele la prețuri accesibile și locuințele sociale ar trebui tratate ca subiecte distincte.

'Tocmai de aceea suntem foarte deschiși să discutăm despre locuințe la prețuri accesibile și despre locuințe sociale - întrucât, în viziunea noastră, acestea ar trebui tratate ca subiecte distincte - și să planificăm proiecte valoroase de regenerare urbană. Cred că fiecare oraș din România deține clădiri superbe, dar abandonate, situate în centrele urbane - fie foste obiective militare, fie situri industriale - care pot fi foarte ușor reconvertite în locuințe sau apartamente', a mai arătat directoarea.

Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) și Confederația Patronală Concordia au organizat, luni, la Palatul Parlamentului evenimentul 'Romania Affordable Housing Summit'.

Dezbaterile s-au concentrat pe abordarea europeană, regională și românească despre finanțarea și soluțiile privind locuințele accesibile, precum și pe coordonatele pieței rezidențiale.

Potrivit datelor prezentate de organizatori, 40,7% dintre români locuiau în 2024 în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană. În același timp, aproximativ 94% din populație trăia într-o locuință proprietate personală, iar la recensământul din 2021 circa 25% dintre locuințele din România erau neocupate. Situația diferă, însă, semnificativ de la o regiune la alta. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)