Inspectorii fiscali au analizat, în ultimele 12 luni, tranzacții intra-grup în valoare de peste 199 de miliarde de lei și au stabilit obligații fiscale suplimentare de aproximativ 655 de milioane de lei, aproape jumătate din suma aferentă impozitului pe profit provenind din ajustări de prețuri de transfer, potrivit unei analize realizate de Deloitte România.

Conform sursei citate, din totalul obligațiilor fiscale suplimentare, peste 386 de milioane de lei reprezintă impozit pe profit, iar 179 de milioane de lei provin din ajustări de prețuri de transfer.

Analiza subliniază că existența dosarului de prețuri de transfer nu garantează evitarea unor ajustări fiscale, deoarece autoritățile verifică tot mai atent dacă documentația depusă reflectă activitatea desfășurată în realitate de companiile controlate.

'În cadrul controalelor nu se verifică doar existența dosarului de prețuri de transfer sau actualizarea benchmark-ului, ci și coerența dintre documentație și realitatea operațională', se arată în analiză.

Potrivit sursei citate, ANAF urmărește aspecte precum funcțiile îndeplinite de companie, activele utilizate, riscurile asumate, justificarea economică a tranzacțiilor intra-grup, nivelul marjelor de profit și documentarea serviciilor primite de la entități afiliate.

Deloitte atrage atenția că una dintre cele mai frecvente probleme identificate în controale este neconcordanța dintre profilul funcțional descris în documentație și activitatea efectiv desfășurată. Situații de acest tip sunt întâlnite atât în sectorul distribuției, cât și în industria auto sau în domeniul IT, unde rolul entităților locale poate evolua față de modelul descris inițial în documentele fiscale.

Totodată, profitabilitatea redusă sau înregistrarea de pierderi nu reprezintă automat o problemă de prețuri de transfer, însă companiile trebuie să poată demonstra, cu date și analize concrete, legătura dintre rezultatele financiare și contextul economic în care operează.

Analiza evidențiază și faptul că serviciile intra-grup continuă să fie una dintre cele mai sensibile zone de control fiscal. În acest caz, simpla existență a contractelor și a facturilor nu este considerată suficientă, autoritățile solicitând dovezi privind prestarea efectivă a serviciilor și beneficiile obținute de companie.

În aceste condiții, companiile ar trebui să își revizuiască periodic documentația și modul de documentare a tranzacțiilor intra-grup, astfel încât să poată susține în cadrul unei eventuale inspecții fiscale atât modelul de afaceri aplicat, cât și beneficiile economice ale operațiunilor realizate în cadrul grupului, concluzionează analiza Deloitte. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)