Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
''Pentru zona de educație, unde acel spor face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare. Pentru celelalte, este o dezbatere mai largă. Noi credem că salarizarea trebuie făcută la un nivel în care dacă ai nevoie de doctorat să fii plătit pentru că ai niște studii înalte, dar să ai ideea că dacă ai doctorat lucrul acesta automat trebuie să-ți aducă un spor eu, personal, și nici echipa Băncii Mondiale nu este divergentă față de ce spun, suntem aliniați, la fel și echipa de salarizare din minister, nu cred că se justifică. Eu, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, lunar, trebuie să stau să aprob un document în care cel care are doctorat explică cum doctoratul din domeniul pe care îl face îl ajută la activitatea din domeniul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în sine. Birocrația de a încerca să explici cum un doctorat în psihologie te ajută să înțelegi mai bine beneficiarii sau un doctorat în administrație publică te ajută să înțelegi mai bine cum să faci hârtiile în minister, acestea sunt niște lucruri care sunt jenante. Deci, mai degrabă să avem o salarizare care, repet, e mai bine așezată pentru funcții, inclusiv funcții de conducere, să nu ne jenăm de asta, astfel încât să știi că dacă iei doctoratul te califici pentru funcția respectivă'', a subliniat Pîslaru.
Întrebat dacă vor fi eliminate în noua Lege a salarizării unitare ''sporurile de praf, antenă și stres'', ministrul interimar al Muncii a răspuns: ''Da. Eu știu că se elimină''.
El a explicat că timp de 5 ani ani nu va mai exista bază legală pentru introducerea ''sporului de praf'', pentru că este parte a acordului politic.
''(...) Într-o abordare unitară, în care de la 1 ianuarie 2027 se taie tot, veți vedea că se abrogă tot, legi speciale, elemente care vin din trecut și atunci înseamnă că noi avem o nouă grilă. Pe noua grilă, cu un număr de sporuri pe care le avem din reducerea respectivă, nu mai există alte sporuri, mai rămân idei potențiale de sporuri pentru viitor, dar sporurile nu mai există. Deci, dacă, de exemplu, cineva vrea să-mi ceară 'spor de praf' pentru că constată că în continuare are praf în instituție, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară, prin faptul că avem o protecție de 5 ani, care e parte a acordului politic, că nu mai intervine nimeni pe lege 5 ani de zile. Cel puțin 5 ani de zile, 'sporul de praf' nu va fi introdus în România. Bineînțeles, știți cum e, niciodată nu spui 'niciodată'. Dacă cineva vrea să piardă cei 770 de milioane și să facă inversarea caracterului unitar, teoretic, oricine e inconștient poate să se ducă la chestia asta'', a explicat Dragoș Pîslaru.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat luni în dezbatere publică proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.
Acesta prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 este de 4.100 lei.
Conform documentului, grila de salarizare va include 12 grade salariale, iar fiecărui grad salarial îi va corespunde un interval de coeficienți.
Astfel, la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1 iar cel maxim de 1,19; la gradul salarial 2 - de 1,20 minim și de 1,34 maxim; gradul salarial 3 - între 1,35 și 1,49; gradul salarial 4 - între 1,50 și 1,64, gradul salarial 5 - între 1,65 și 1,83; gradul salarial 6 - între 1,84 și 2,09; gradul salarial 7 - între 2,10 și 2,39; gradul salarial 8 - între 2,40 și 3,29; gradul salarial 9 - între 3,30 și 4,19; gradul salarial 10 - între 4,20 și 5,59; gradul salarial 11 - între 5,60 și 6,49, precum și gradul salarial 12 - între 6,50 și 8.
De asemenea, proiectul mai prevede, printre altele, faptul că munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite condiții cu spor plătit.
Totodată, ordonatorii de credite vor putea acorda trimestrial, semestrial sau anual premii de performanță personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate importante în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, în limita totală a unui buget de maximum 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat luni, într-o conferință de presă, că noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151.
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii Legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, se mai menționează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
* Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
