România ar urma să beneficieze, în perioada de programare 2028-2034, de peste 60 de miliarde de euro, însă această alocare este cu aproximativ 17 miliarde de euro mai mică comparativ cu perioada de programare actuală, a declarat miercuri directorul executiv al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Liliana Piron.

'Propunerea Comisiei în acest fond unic spune în felul următor. În exercițiul curent, 2021 - 2027 avem o alocare de 1,2 triliarde de euro. Din această sumă, România a primit în jur de 45 de miliarde de euro. Propunerea nouă a Comisiei pleacă de la un coș total de două triliarde de euro, iar României îi revine doar un pic peste 60 de miliarde de euro, deși dacă ar fi aplicat regula de trei simplă trebuia să avem peste 77 miliarde de euro. Ce înseamnă asta? Înseamnă că acești bani nu se vor mai regăsi în economia României, iar raportat la agricultură lucrurile sunt și mai dificile. Îmi pare rău să spun lucrul acesta, dar foști secretari de stat care, după ce joi Comisia Europeană a venit și a publicat bugetele alocate pentru statele membre, au ieșit triumfători și au spus că Agricultura câștigă un buget cu peste 18%', a spus Liliana Piron, la a 7-a ediție a Summitului de Mediu și Sustenabilitate 2025, eveniment organizat de Business Review.

Ea a precizat că, în realitate, datele arată o pierdere semnificativă pentru agricultură.

'Din păcate, persoana respectivă a comparat doar banii pentru subvenții, adică Pilonul I. Poate nu toți participanții din sală știu, dar agricultura este finanțată prin doi piloni: partea de subvenții (plățile directe - FEGA) și partea de dezvoltare rurală FEDR). Și acolo mai este o altă sumă. Dacă raportăm bugetele celor doi piloni cu propunerea actuală a Comisiei, pierdem peste 17 miliarde de euro. Nu avem cum să spunem că suntem în creștere. Este o pierdere. Și asta doar în ceea ce privește bugetul pentru agricultură', a subliniat directorul LAPAR.

Potrivit sursei citate, viitorul cadru financiar multianual include piloni care nu reflectă realitatea situației din agricultură.

'Spre exemplu: banii pentru agricultură vor veni după modelul PNRR. Vor fi condiționați de îndeplinirea unor reforme. Și eu vă întreb pe dumneavoastră: 'Este normal să avem condiții legate de reforme, toată lumea vorbește despre reforme, dar ce legătură are agricultura cu migrația? De ce legăm fondurile pentru agricultură și dezvoltare rurală de egalitatea de gen?' Acestea sunt non-sensuri care pun probleme pentru noi cei care ar trebui să lucrăm cu acest buget foarte mic', a avertizat Liliana Piron.

Directorul LAPAR a mai afirmat că viitoarea perioadă de programare 2028-2034 va aduce schimbări semnificative în modul de alocare a fondurilor europene, iar agricultura riscă să fie marginalizată în cadrul acestor priorități.

'Este o perioadă foarte încărcată pentru că se negociază viitoarea perioadă de programare 2028-2034 și, când discutăm despre această programare, nu discutăm neapărat despre agricultură, ceea ce este foarte important de menționat, ci despre faptul că, începând cu 2028, fondurile europene, așa cum le știm noi, toate programele vor fi comasate într-un coș unic, iar statele membre vor finanța din acel coș unic sectoarele pe care le consideră prioritate. Acum nu vreau să fiu pesimistă, dar agricultura este Cenușăreasa sectoarelor... Deși ar trebui să fie în CSAT, din păcate nu o regăsim acolo, pentru că de foarte multe ori auzim politicieni care se uită la Produsul Intern Brut și vin și spun: 'Păi da, dar agricultura nu contribuie decât cu 4%'. Este interesant: nu contribuie decât cu 4%, dar dacă ne uităm la numărul angajați din agricultură vedem că peste 27% din angajați sunt în sector și în sectoarele conexe. De cealaltă parte, când discutăm despre fermele mici, vorbim despre sustenabilitate. Fermele mici, cele care asigură autoconsumul, sunt cele care asigură partea de biodiversitate și popularea mediului rural', a adăugat Liliana Piron.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat luni la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit de la Bruxelles că securitatea alimentară a Uniunii Europene nu are legătură cu jaloanele și țintele din Fondul Comun.

'Nu cred că securitatea alimentară a Uniunii Europene are treabă cu jaloane și ținte puse în Fondul Comun. Propunerea Comisiei de a integra Politica Comună în cadrul Fondului Comun va genera dificultăți în implementare, pe de o parte în procesare, dar și în dezvoltarea de ferme, în piscicultură și acvacultură. României i-a fost alocată o sumă de 61 de milioane de euro, față de 162 de milioane de euro alocate în cadrul financiar actual, deci o reducere substanțială cu care noi nu putem fi de acord. Reiterăm, în acest sens, necesitatea unei abordări separate a politicii comune de pescuit, ca și pentru politica agricolă comună', a susținut oficial român în cadrul reuniunii.

Barbu a transmis că a respins propunerea Comisiei Europene cu privire la următorul plan financiar multianual. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)