Grupul siderurgic ArcelorMittal a anunțat vineri că a oprit activitatea la complexul său siderurgic Krivoi Rog din Ucraina, care până acum a continuat să funcționeze în pofida războiului declanșat de Rusia, transmite AFP.
Combinatul de la Krivoi Rog, cea mai mare oțelărie din Ucraina, amplasată în apropiere de orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, a fost vizată de patru atacuri cu rachete pe 21 septembrie. Atacurile au ucis cinci persoane, au rănit 17 angajați, dintre care unul rămâne în stare critică, și au provocat daune semnificative instalațiilor de producție, potrivit unui comunicat publicat vineri de grupul cu sediul în Luxemburg.
'Ne vom concentra pe conservarea infrastructurilor pentru ca, atunci când pacea va reveni în sfârșit, opțiunile de reluare a producției să rămână posibile', a declarat Mauro Longobardo, șeful subsidiarei ucrainene a grupului ArcelorMittal.
Până acum, giganticul complex industrial de la Krivoi Rog, care include oțelării, precum și mine de minereu de fier, a continuat, mai mult sau mai puțin, să funcționeze în pofida conflictului. În 2025, operațiunile miniere au funcționat la 73% din capacitate, în timp ce producția de oțel a funcționat la 35% din capacitate. Aceasta înseamnă o producție de 1,7 milioane de tone de bare din oțel, într-o unitate care în mod normal produce aproximativ cinci milioane de tone.
Maxime Kogge, analist la Oddo BHF, precizează că asta reprezintă echivalentul a 3% din producția totală a grupului ArcelorMittal. Prin urmare, impactul închiderii combinatului de la Krivoi Rog asupra pieței oțelului va fi unul limitat. Cu toate acestea, 'oprirea producției ar trebui să pună o presiune suplimentară pieței europene', unde ArcelorMittal Ucraina a exportat 'cea mai mare parte a producției sale', a declarat Maxime Kogge.
Pe de altă parte, Kogge a subliniat că închiderea combinatului de la Krivoi Rog va pune capăt pierderilor de numerar, deoarece ArcelorMittal a anunțat că a alocat peste 700 de milioane de dolari pentru a-și sprijini operațiunile din Ucraina, care au fost neprofitabile de la începutul războiului. În special, ArcelorMittal a continuat să îi plătească pe cei aproximativ 17.500 de angajați ai combinatului de la Krivoi Rog, evitând concedierile, în pofida unor niveluri de activitate mai scăzute decât de obicei.
Până la începutul lunii martie, combinatul de la Krivoi Rog nu suferise nicio pagubă gravă. De atunci, Rusia și-a intensificat atacurile împotriva sectoarelor economice cheie din Ucraina, inclusiv cereale și metalurgie, precum și a lanțurilor de aprovizionare.
O altă oțelărie importantă din Ucraina, Zaporizhstal, deținută de grupul ucrainean Metinvest, a anunțat pe 17 septembrie că este 'ținta unor greve sistematice', iar uzina a fost 'complet închisă' în august. Un număr de opt angajați au fost uciși acolo, iar aproximativ 30 au fost răniți.
Înainte de invazia rusească, Ucraina era un important producător mondial de oțel.
Centrul ucrainean de cercetare GMK a raportat în aprilie că, deși industria siderurgică reprezintă încă 5,5% din PIB, producția de oțel brut a scăzut de patru ori între 2013 și 2025, de la 32,7 milioane de tone, până la 7,4 milioane de tone.
În această perioadă, Ucraina a pierdut controlul asupra producătorilor de oțel situați în regiunile Donețk și Luhansk ocupate de Rusia.
Până la căderea sa, în mai 2022, complexul siderurgic Azovstal devenise un simbol al rezistenței ucrainene, soldații deținând oțelăria și tunelurile sale subterane timp de săptămâni, în timp ce restul Mariupolului a căzut în mâinile rușilor. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
ArcelorMittal închide cel mai mare combinat siderurgic din Ucraina după atacurile rusești
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Comisia Europeană cere României implementarea Directivei privind combaterea spălării banilor
Comisia Europeană a anunțat vineri că a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere unui grup de 18 state membre, inclusiv României, pentru că nu au notificat complet măsurile naționale de transpunere a anumitor dispoziții din a șasea Directivă privind combaterea spă
CE solicită României transpunerea normelor privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate
Comisia Europeană a trimis vineri României și altor 25 de state membre scrisori de punere în întârziere pentru netranspunerea integrală a Directivei UE reformulate 2024/1788 privind hidrogenul și gazele decarbonizate, informează un comunicat al Executivului comunitar. Celelalte state vizate sunt: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germ
Comisia Europeană cere României transpunerea integrală a noilor norme privind organizarea pieței de energie electrică
Comisia Europeană a anunțat vineri că a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere României și altor 17 state, pentru că nu au comunicat transpunerea integrală a noilor norme privind organizarea pieței de energie electrică referitoare la libera alegere a fu
Volkswagen recheamă la service peste 2,8 milioane de vehicule din cauza unei probleme la direcție
Constructorul auto german Volkswagen va rechema la service peste 2,8 milioane de vehicule mărcile VW și Audi vândute la nivel mondial, dintre care o treime în Germania, din cauza riscului de coroziune la sistemul de direcție, arată un comunicat publicat vineri de Autoritatea Federală de Transport Rutier din Germania (KBA), transmite AFP.
Eurostat: România, printre statele UE cu cea mai mare creștere a prețurilor pachetelor de vacanță, în august
Prețurile pachetelor de vacanță în Uniunea Europeană au fost cu 3,2% mai ridicate în august 2026 decât în august 2025, în linie cu rata inflației (3,2%), în timp ce tarifele pentru transportul aerian de pasageri au scăzut cu 0,4%, rămânând mult sub nivelul inflației, arată
Eurostat: 3.367 angajați din UE au decedat în 2024 în urma accidentelor de muncă
Numărul accidentelor de muncă mortale în Uniunea Europeană s-a situat în 2024 la 3.367, o creștere de 1,4% (45 decese) comparativ cu 2023, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Au existat de
Germania: Încrederea consumatorilor scade în septembrie, pe fondul majorării costurilor cu energia
încrederea consumatorilor din Germania a înregistrat un declin brusc în septembrie, pe fondul majorării costurilor cu energia, care afectează evoluția celei mai mari economii europene, arată rezultatele studiului publicat vineri de Institutul GfK și de Institutul Nuremberg pentru decizii de piață (NIM), transmit DPA și Reuters.
Uniunea Europeană cere Marii Britanii să majoreze taxele vamale impuse mașinilor din China (FT)
Bruxelles-ul i-a transmis premierului britanic Andy Burnham că Regatul Unit trebuie să majoreze taxele vamale impuse mașinilor din China și să se armonizeze mai bine cu politica comercială a UE pentru a evita barierele impuse importurilor cheie prin legislația ''Made in Europe'', a anunțat vineri Financial Times (FT), transmite Reuters.