Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat marți, la încheierea reuniunii miniștrilor de finanțe din G20, că șocul energetic rezultat din închiderea Strâmtorii Ormuz nu s-a încheiat încă și că dezvoltarea inteligenței artificiale majorează cererea de energie, transmite EFE.

'Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute, AI duce la creșterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică', a declarat Georgieva, la sfârșitul reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale de la Asheville, Carolina de Nord.

Georgieva a afirmat că economia globală a absorbit șocul energetic 'mai bine decât se aștepta' și a apreciat că acest lucru are legătură cu 'majorarea investițiilor în AI', care a 'stimulat creșterea' în SUA, Coreea de Sud și alte țări aflate de-a lungul lanțului valoric, 'inclusiv proiecte de producție de energie pentru a satisface nevoile lor energetice'.

Cu toate acestea, șefa FMI a subliniat că există o 'divergență semnificativă' între traiectoriile economice și că riscurile la adresa perspectivelor de creștere globală, care s-au stabilizat în jurul valorii de 3%, rămân ridicate.

Printre riscurile pe care Georgieva le-a enumerat, pe lângă continuarea șocului energetic, se numără creșterea îngrijorătoare a datoriei publice, care, a declarat ea, 'depășește maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial', se apropie de 100% din PIB la nivel global și este așteptată să continue să crească.

'Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar șocuri și o reducere mică sau deloc ulterior', a explicat ea.

De asemenea, Georgieva a susținut că procesul dezinflaționist a stagnat în multe țări, presiunile fiscale tot mai mari duc la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, iar interacțiunea dintre politica fiscală și cea monetară deranjează piețele.

Un alt risc menționat de directorul general al FMI este că impactul AI asupra productivității și stabilității financiare 'este învăluit în incertitudine'. În acest sens, Georgieva a subliniat că prioritățile politicii economice 'sunt clare' și a îndemnat băncile centrale să se concentreze pe stabilitatea prețurilor și autoritățile fiscale 'să convină asupra unor planuri credibile de consolidare pe termen mediu'.

'Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocrației și eliminarea obstacolelor în calea creșterii impuse chiar de țări, deoarece o creștere potențială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătățirea perspectivelor de creștere', a subliniat Georgieva. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)