Noile norme UE privind achizițiile publice vor căuta să valorifice puterea de cumpărare colectivă a blocului comunitar pentru a favoriza propriile companii și a reduce dependența de furnizorii străini, potrivit unui proiect de document consultat de Reuters.

Măsurile nu sunt chiar o cerință 'Buy European' dar vor permite autorităților din Europa să excludă licitatorii pentru marile contracte publice care au mai puțin de 50% conținut european și favorizează companiile UE în sectoare strategice.

Deși proiectul de document nu include numele Chinei, deja Comisia Europeană a adoptat alte politici 'Buy European' în încercarea de a reduce dominația Chinei în producerea materialelor critice și a atenua deficitul comercial care s-a extins cu 10% în primele patru luni din 2026.

Propunerea, care ar putea fi modificată înaintea publicării, și va necesita susținerea celor 27 state membre UE, va face mai dificil pentru autorități să acorde contracte în special în funcție de costuri, pentru a contracara mărfurile ieftine oferite de firmele chineze puternic subvenționate.

Comisia Europeană ar putea anunța în septembrie propunerea privind achizițiile publice, deși era programată inițial la 1 iulie.

Achizițiile publice sunt responsabile pentru aproximativ 15% din PIB-ul UE, conform documentului, echivalentul a aproximativ 2.500 miliarde de euro, pe baza datelor privind PIB-ul UE în 2025. Astfel, achizițiile publice sunt unul din cele mai puternice instrumente de politică economică ale blocului comunitar pentru a face față concurenței intense internaționale și vulnerabilității lanțurilor de aprovizionare.

'Modul în care cumpărătorii publici cheltuiesc bani devine o problemă de importanță strategică', se arată în document.

Propunerea sporește rolul de securitate al achizițiilor publice, permițând autorităților să examineze dacă acționariatul licitatorului, control sau structura financiară creează un risc de interferență străină.

De asemenea cumpărătorii trebuie să țină cont dacă companiile sunt supuse legilor din țări terțe, ceea ce ar putea forța dezvăluirea de informații sensibile sau ar putea interfera cu performanța contractului.

Contractele vor fi acordate pe baza 'celui mai bun raport preț-calitate', criteriul calității fiind responsabil pentru cel puțin 30% din scorul total și cel puțin 50% pentru contractele unde sunt implicați mulți angajați.

În plus, autoritățile sunt încurajate, iar în unele cazuri li se va solicita ca, la atribuirea contractelor, să țină cont de riscurile legate de infrastructura critică, securitate cibernetică, perturbările lanțurilor de aprovizionare, dependențele strategice și influența externă.

Noile norme vor crea la nivelul UE un sistem digital de achiziții, inclusiv autentificare pentru afaceri electronice, reglementări de interoperabilitate pentru platformele de achiziții, spații de date la nivel național și al blocului comunitar, menite să îmbunătățească transparența, supervizarea și accesul transfrontalier la contracte. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)