Nicolae Vermont a fost un remarcabil pictor și gravor român, recunoscut pentru spiritul său inovator. Parcursul său artistic s-a suprapus cu celebra perioadă Belle Epoque, care se dezvăluie în opera sa de la preocupările pentru progres și pentru artă monumentală, de factură academică, până la dorința ruperii de tradiție prin curentele înnoitoare ale artei, arată descrierea expoziției 'Nicolae Vermont și farmecul Belle Epoque' din cadrul Art Safari Museum.
Născut pe 10 octombrie 1866, la Bacău, în familia profesorului Iosif Grunberg, Isidor preia pseudonimul 'Vermont' al tatălui său, iar mai târziu, trecând la religia ortodoxă, își ia prenumele de Nicolae, amintește https://muzeulbucurestiului.ro/.
'Popas', lucrare a pictorului Nicolae Vermont, expus la Palatul Cesianu-Racoviţă în cadrul unei licitaţii organizate cu ocazia desfăşurării Festivalului Naţional de Teatru/UNITER, cu sprijinul Artmark Bucureşti, 1 noiembrie 2014.
Sursa foto: ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
''Sunt născut la Bacău. Casa noastră, abia casă, căsuța, mai adevărat bordeiul în care părinții mei locuiau cu chirie, se afla pe vremea aceea peste drum de Biserica Sfântul Nicolae.', mărturisea pictorul în însemnările reproduse în cadrul expoziției 'Nicolae Vermont și farmecul Belle Epoque' (26 martie-19 iulie 2026), orchestrată de Maria Munteanu, cu acompaniament de Erwin Kessler, în cadrul Art Safari Museum. 'În cele două odăițe din dreapta tindei ședea familia mea: tata, mama, sora mea Fanchetta (mai târziu actrița Vermont-Ventura), cu câțiva ani mai mare decât mine, eu și încă un frățior în etate cam de un an. Eu eram de 4 ani. Alături, despărțit de tindă ședea pictorul Nicolae Grigorescu. Marele artist venise la Bacău pentru a face portrete, mai ales de ovrei.', continuă însemnările artistului.
'În cercul familiei era des vorba de Grigorescu, tata îi lăuda manierele și nu mai tăcea de minunatele lucruri ce îi ieșeau din penel ca prin farmec.', mai povestea pictorul. Întâlnirea cu pictorul Nicolae Grigorescu (1838-1907) în atelierul acestuia i-a rămas întipărită în minte toată viața și a reprezentat o primă sursă de inspirație: 'De atunci nu mai aveam liniște, trebuia să încerc și eu să fac lucruri de astea frumoase. Dar cum? Dar cu ce? Într-o zi, tot bâjbâind prin prejurul ușii lui Grigorescu, zăresc pe jos o bucată de cărbune de desen. De atunci începui să mâzgălesc toți pereții, toate ușile...'.
Pictură de șevalet - Muzeul Național Brukenthal, Sibiu
Sursa foto: www.clasate.cimec.ro
Studiază la Școala de arte frumoase din București, fiind primul student evreu al acesteia, amintesc notele biografice publicate pe pagina Muzeului Municipiului București. Se formează ca pictor cu Theodor Aman, absolvind Școala de arte frumoase în 1886. Sprijinit de Nicolae Grigorescu, studiază la Academia de Arte din Munchen în 1893 și la Paris.
Încă din timpul perioadei de pregătire la Munchen aderă la ideile progresiste ale Tinerimii Artistice, într-o mișcare declarat opozabilă Academismului, alături de Ștefan Luchian, Arthur Verona, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu, Marius Bunescu, Alexandru Satmari, Oskar Spathe, Jean Alexandru Steriadi.
Împreună cu Ștefan Luchian și Constantin Artachino, cu sprijinul colecționarului Bogdan-Pitești, fondează în 1896 Salonul Independenților, ecou al mișcării franceze Societe des Artistes Independants, iar în 1898 fondează Societatea 'Ileana', potrivit sursei menționate anterior.
Pictură de șevalet - Colecție particulară - Cluj
Sursa foto: www.clasate.cimec.ro
Receptiv la efervescența socială, artistică, politică și economică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, își structurează preocupările artistice către realitatea ce-l înconjura și către redarea subiectelor mai apropiate de firescul cotidian, remarcă artista Simona Predescu în prezentarea expoziției 'Nicolae Vermont' din cadrul proiectului 'Vindecări miraculoase', organizată în 2017 la Palatul Suțu.
Operele originale ale lui Nicolae Vermont sunt răspândite în colecțiile celor mai importante muzee din România. Fiind un pictor extrem de prolific, pânzele sale pot fi admirate atât în galerii naționale de anvergură, cât și în muzee județene de artă.
Între cele mai renumite lucrări ale pictorului clasate în Patrimoniul Cultural Național, se regăsesc: 'Țărancă' (Muzeul 'Vasile Pârvan' - Bârlad), 'Dorobanț 1877' (Muzeul Militar Național 'Regele Ferdinand I' - București), 'Peisaj cu pomi', 'Flori' (Muzeul Național Brukenthal - Sibiu), 'Șatră de țigani', 'Țărancă', 'O fată ștergând de praf statuia lui Venus din Millo', 'Femeie cu umbrelă', 'Peisaj cu un copac', 'Femeie tânără cu tavă', 'Peisaj la Câmpulung', 'Două țigănci', 'Femeie pe gânduri', 'Femeie cu copaie', 'Florăreasă', 'Femeie în picioare' (Muzeul Național de Artă al României - București), 'Peisaj', 'Femeia dormind', 'Țărancă cu copii', 'Lăcătuș', 'Munca la câmp', 'Mandolina', 'Vânzătoarea de cireșe', 'Scenă de familie', 'Inundație', 'Strada Colței', 'Țigancă', 'Parc', 'Autoportret', 'Țărancă cu coș', 'Lacul Snagov' (Muzeul Municipiului București), 'Șatră de țigani', 'Țărancă cu urcior' (Complexul Muzeal Național 'Moldova' - Iași), 'Țărani la masă' (Muzeul Național Cotroceni - București), 'Plajă la Dieppe', 'Peisaj marin cu Portul Constanța' (Muzeul de Artă Constanța), 'Mănăstirea Nămăiești' (Muzeul de Artă Cluj-Napoca), potrivit listei publicate pe https://clasate.cimec.ro/.
Nicolae Vermont a încetat din viață la 14 iunie 1932, la București. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto din deschidere: www.ro.wikipedia.org
