Ziua internațională a persoanelor vârstnice este marcată anual la 1 octombrie cu scopul de a promova drepturile acestora, prin încurajarea de a participa activ la viața economică, politică, socială și culturală, dar și pentru promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii, lipsită de discriminare, prin incluziune socială.

Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluției nr. 45/106, această zi a fost inițiată în 1982. Atunci a fost elaborat un Plan internațional de acțiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea și aprobat de Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.

Planul internațional de acțiuni privind îmbătrânirea a fost adoptat în 2002, în cadrul celei de-a doua Adunări Mondiale privind Îmbătrânirea, cu scopul de a răspunde provocărilor cu care se confruntă populația vârstnică în secolul al XXI-lea și pentru promovarea dezvoltării unei societăți pentru toate vârstele. Ulterior, printr-o serie de rezoluții, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. Astfel, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.

La nivel mondial, numărul persoanelor în vârstă s-a triplat - de la aproximativ 260 de milioane în 1980 la 761 de milioane în 2021. Se estimează, potrivit ONU, că populația de peste 60 de ani va ajunge la 1,4 miliarde în 2030 și la 1,6 miliarde în 2050. Și la nivel european se constată o îmbătrânire a populației. Speranța de viață atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei și 75 de ani la bărbați. Până în anul 2080, aproape 30% dintre cetățeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste acest prag. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăși 12% din populația totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit http://ec.europa.eu/ și www.un.org.

Și în România segmentul populației vârstnice va înregistra o tendință accelerată de creștere, potrivit aceluiași studiu. Dacă în 1990 persoanele în vârstă de 60 de ani și peste această vârstă reprezentau 10,3% din totalul populației, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%. Conform raportului INSSE de la 1 ianuarie 2021, în România trăiesc peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 în ianuarie 2020 la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în ianuarie 2021.

Fenomenul îmbătrânirii populației implică necesitatea acordării unei atenții sporite nevoilor speciale și problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce privește riscul sărăciei și excluziunii sociale.

În țara noastră, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecție socială susținute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrânețe prin pensii, și de măsurile de asistență socială pentru situații de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situațiile de dependență, sărăcia, conform www.mmuncii.ro.

Persoanele vârstnice dependente - care și-au pierdut autonomia funcțională fizică, psihică, intelectuală - beneficiază, conform Legii nr. 263/2010 cu modificările și completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire și asistență acordate la domiciliu, în centre de zi și centre rezidențiale - cămine pentru persoane vârstnice.

În vederea combaterii fenomenelor de izolare socială a vârstnicilor sau de singurătate, în țara noastră a fost înființată, în anul 2015, Asociația Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor, cu sprijinul Fundației Principesa Margareta a României și 'Les petits freres de Pauvres' (Franța). Prin mobilizarea voluntară, aceasta contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice, la conștientizarea și responsabilizarea membrilor societății civile și a instituțiilor publice, precum și la schimbarea percepției, atitudinii și comportamentului societății asupra persoanelor de vârsta a treia, indică site-ul asociației www.niciodatasingur.ro.

Cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaționale a persoanelor vârstnice a fost marcată, în anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19 care a produs temeri și suferințe persoanelor în vârstă din întreaga lume, fiind evidențiată contribuția forței de muncă din domeniul sănătății în general, la sănătatea persoanelor în vârstă în special, potrivit www.un.org.

În aprilie 2025, Consiliul pentru Drepturile Omului a adoptat Rezoluția 58/13, susținută de 81 de state membre, pentru înființarea unui grup de lucru deschis însărcinat cu elaborarea unui instrument juridic pentru promovarea și protejarea drepturilor persoanelor în vârstă. Acest pas reflectă recunoașterea tot mai mare a persoanelor în vârstă ca titulari de drepturi și factori de schimbare.

Și în 2026 Ziua internațională a persoanelor vârstnice este un prilej pentru persoanele în vârstă să își exprime aspirațiile, să își susțină drepturile și să solicite politici care să le asigure demnitatea și bunăstarea. Aceasta este marcată sub tema 'Epoca longevității: Regândirea sistemelor pentru vieți mai lungi', care se va concentra pe modul în care politicile pot ajuta la asigurarea faptului ca viețile mai lungi sunt mai sănătoase, mai productive, mai sigure din punct de vedere financiar și trăite cu demnitate. Pe măsură ce oamenii din întreaga lume devin mai longevivi, societățile se confruntă cu una dintre cele mai semnificative transformări demografice ale timpului nostru. Viețile mai lungi prezintă oportunități fără precedent, dar necesită, de asemenea, regândirea modului în care sistemele de sănătate, piețele forței de muncă, protecția socială, educația, locuințele și politicile publice sprijină oamenii pe tot parcursul vieții, arată https://social.desa.un.org/issues/ageing/events/2026-unidop. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)