'Expoziția Generală Română din 1906 - Jubileul în imagini la 120 de ani', care reconstituie - prin fotografii, documente, materiale promoționale, medalii și cărți - universul efemer al marii expoziții aniversare de la Filaret și urmărește modul în care aceasta a fost proiectată, construită și percepută de contemporani se va deschide vineri, de la ora 17:00, la Palatul Suțu.

De la Pavilionul Regal și Palatul Artelor la Arenele Romane, Biserica Cuțitul de Argint și Turnul lui Vlad Țepeș, expoziția ne invită să redescoperim un București dispărut, ale cărui urme se păstrează astăzi în fragmente, documente și, mai ales, în imaginile fotografice realizate în urmă cu 120 de ani, informează Muzeul Municipiului București.

Expoziția este curatoriată de Cezar Petre Buiumaci, muzeograf al Muzeului Municipiului București, și poate fi vizitată până pe 15 noiembrie.

***
În urmă cu 120 de ani, Bucureștiul găzduia, în zona Filaret, unul dintre cele mai importante evenimente expoziționale ale României de la începutul secolului XX.

Organizată cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1.800 de ani de la cucerirea Daciei de către Traian, Expoziția Națională din 1906 a fost un amplu proiect dedicat progresului și modernizării României.

În mai puțin de un an, pe o suprafață de aproximativ 41 de hectare, zona Filaret a fost transformată într-un parc destinat expoziției, în care au fost ridicate circa 165 de pavilioane și construcții. Acestea prezentau evoluția României în domenii precum economia, industria, agricultura, armata, cultura și educația.

Arhitectura expoziției combina modernitatea cu evocarea trecutului național. Pavilionul Regal era inspirat de Mănăstirea Cozia, Biserica Cuțitul de Argint reinterpreta biserica ieșeană atribuită lui Ștefan cel Mare, iar ansamblul cuprindea și reconstituiri ale Mănăstirii Hurezu și ale unei cule oltenești. În centrul expoziției se afla Palatul Artelor, denumit 'Muzeul Trecutului Nostru'.

Expoziția a reunit, de asemenea, participanți internaționali și reprezentanți ai românilor din Transilvania, Bucovina, Banat și Macedonia, reflectând atât deschiderea economică și culturală a României, cât și contextul politic al epocii. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)