Aproximativ 1.500 de voluntari se vor afla în perioada următoare la Catedrala Mitropolitană, și în preajma ei, pentru a-i îndruma și sprijini pe credincioșii care vin să se închine la Sfânta Cuvioasă Parascheva, a declarat, pentru AGERPRES, directorul de Comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor, preotul Lucian Apopei.
Potrivit acestuia, pe lângă ceaiuri calde, apă și hrană, pelerinii vor primi și un ghid tipărit care conține programul slujbelor, dar și informații despre cele două procesiuni, și sfaturi practice pentru perioada pelerinajului.
'Voluntarii Sfintei Parascheva fac din efortul lor de a veni în sprijinul pelerinilor ceea ce buna tradiție a ospitalității românilor ne-a învățat mereu: să fim buni și primitori cu străinii. Cu toții, sper, am înțeles aceasta, iar inimoșii voluntari confirmă că e mai vrednic de bucurie cel care oferă decât cel care primește, oricât de greu de evaluat poate fi acest lucru. Dincolo de proiectele 'Ceaiul pentru pelerini', 'Hrană pentru pelerini' și multe altele, fiecare închinător va primi o iconiță a hramului Sfintei Parascheva', a spus preotul Lucian Apopei.
Pelerinajul de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva va începe pe 8 octombrie, de la ora 06:00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Cuvios Paisie vor fi purtate în cadrul tradiționalei procesiuni în jurul Catedralei mitropolitane, fiind depuse în baldachinul special amenajat în același loc ca în ceilalți ani. Aici vor rămâne până când rândul pelerinilor va putea fi gestionat în interiorul Catedralei mitropolitane, moment estimat a fi la începutul zilei de 15 octombrie.
Anul acesta, pelerinii care vor veni la Catedrala Mitropolitană pentru a se ruga Sfintei Cuvioase Parascheva se vor închina și la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Paisie, aduse de la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț.
În data de 14 octombrie, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârșită, începând cu ora 9:00, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.
'Pentru cei care nu vor reuși să fie prezenți în preajma zonei amenajate, anunțăm că slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locații', a mai spus Lucian Apopei.
Acesta a ținut să precizeze că și anul acesta vor fi puse la dispoziție două numere de telefon la care pelerinii pot suna pe toată durata pelerinajului organizat la Iași cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.
'Aceste numere sunt: 0757.57.91.00 și 0757.033.466, valabile în perioada 8-15 octombrie.
De asemenea, în zilele de pelerinaj, pe portalul doxologia.ro și site-ul mmb.ro va fi afișat în timp real, non-stop, locul unde se află capătul rândului pelerinilor', a mai punctat preotul Lucian Apopei.
***
Născută în Epivat (azi Boiados), pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: 'Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie'. A fost momentul în care Cuvioasa Parascheva să se dedice credinței în Hristos și al jertfirii pentru cei nevoiași. Așa cum consemnează scrierile, toată viața sa și-a împărțit hainele și tot ce avea mai de preț celor sărmani și lipsiți de ajutor.
După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaștele sfinților din cetate, și-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.
Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărâtă fiind să rămână pentru tot restul vieții sale, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul și Cuvioasa Maria Egipteanca. Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului și s-a întors acasă, la îndemnul unui înger de lumină apărut într-o noapte în timp ce se ruga.
La 27 de ani, trupul sfintei a fost îngropat aproape de mare. Moaștele sale au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui om pe nume Gheorghe din Kallicrateia și unei femei pe nume Eftimia. Trupul său a fost mutat în Biserica 'Sfinții Apostoli' din Kallicrateia, unde au stat 200 de ani.
În 1235 moaștele au fost mutate la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alți 120 de ani.
În 1641, Cuvioasa a fost adusă în Moldova, cu o corabie pe Marea Neagră până la Galați, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaște în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. De la Galați, a fost adusă la Iași într-un car cu boi, înconjurată de mulțimi de clerici și credincioși. În capitala Moldovei, Sfânta Parascheva a fost întâmpinată de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam și episcopii de Roman și Huși.
Pe 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost așezată în Biserica 'Sfinții Trei Ierarhi', până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află și astăzi.
Prima mențiune în limba română despre viața sfintei este în 'Cartea românească de învățătură' a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.
Cuvioasa Parascheva este cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă și sârbă. Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă în 1955 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot atunci a fost stabilită și data de sărbătorire a Sfintei Parascheva - 14 octombrie.
Sfânta Cuvioasă Parascheva mai este cunoscută în popor și ca fiind Sfânta Vineri și este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei și a oamenilor sărmani. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
