Comunicate
2940 articole
Comunicat de presă - Infotrafic
Comunicat de presă - Federația Silva
Federația SILVA: Doamnă ministru, CCM-ul se citește integral, nu pe sărite! Care este, de fapt, miza atacurilor repetate asupra Romsilva? Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA constată că ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a mai găsit un presupus 'scandal' la Romsilva. De această dată, doamna ministru susține că prevederea din Contractul Colectiv de Muncă (CCM) referitoare la posibilitatea premierii colective ar reprezenta o metodă inventată pentru a ocoli recomandările Curții de Conturi. Situația este prezentată drept încă un motiv - probabil 'al 1.000-lea', după propria numărătoare de pe Facebook - pentru care lucrurile ar merge prost în silvicultură. Numai că documentul invocat de doamna ministru spune altceva decât povestește dumneaei! 'Se poate acorda' nu înseamnă 'se acordă' Art. 137 din CCM nu instituie obligativitatea acordării unor premii colective. Scrie limpede că 'premierea colectivă a salariaților SE POATE FACE', în condițiile stabilite de CCM, atunci când sunt depășiți indicatorii din programul de activitate. Mai mult, acordarea și cuantumul fondurilor trebuie aprobate și trebuie să se încadreze în prevederile bugetului de venituri și cheltuieli, pe care Ministerul Mediului îl avizează. Așadar: posibilitate condiționată, nu premiu automat. Pe românește, lucrurile sunt simple. Pe Facebook, se pare că traducerea este alta. Și, dacă articolul este citit integral, nu doar până la propoziția utilă unei postări, se poate observa că înaintea premierii colective este reglementată premierea individuală a salariaților care au obținut rezultate deosebite. Este greu de înțeles cum 'se poate acorda' ajunge să însemne, în discursul unui ministru, 'se acordă'. Nu discutăm despre o subtilitate de drept constituțional. Discutăm despre sensul unor cuvinte simple din limba română. Curtea de Conturi se referea la vechiul CCM Mai există un 'amănunt' pe care doamna ministru îl trece sub tăcere. Constatarea și recomandarea Curții de Conturi priveau vechiul Contract Colectiv de Muncă, a cărui aplicare și valabilitate a încetat la 30 iunie 2026. Iar recomandarea Curții de Conturi nu a fost ignorată. Ea a fost avută în vedere tocmai în procesul de negociere a noului Contract Colectiv de Muncă. A transforma acum 'se poate acorda, în anumite condiții' în 'se acordă' și apoi a prezenta propria reinterpretare drept dovada unei presupuse 'șmecherii' nu este analiză juridică. Este răstălmăcirea unui document pentru a-l face să se potrivească unei narațiuni construite dinainte. De ce trebuie Romsilva transformată cu orice preț și fără niciun studiu de impact? Problema începe însă să fie mai mare decât această nouă postare a doamnei ministru. Atacurile repetate ale domniei-sale asupra Romsilva și asupra silvicultorilor, precum și graba cu care se vorbește despre 'reformarea' Regiei ridică mai multe semne de întrebare. Unde sunt studiile care fundamentează această reformă? Unde este studiul economic? Unde este analiza de impact asupra administrării pădurilor statului? Unde este analiza privind resursa umană? Unde este evaluarea consecințelor asupra pazei pădurilor, lucrărilor silvice, regenerării, infrastructurii forestiere și obligațiilor de serviciu public îndeplinite astăzi de Romsilva? O reformă de asemenea amploare nu se face din postări pe Facebook și nici prin desemnarea permanentă a silvicultorilor drept vinovați de serviciu. În acest context, trebuie lămurită public și o altă chestiune: există sau nu proiecte ori intenții privind transferarea administrării unor păduri proprietate publică a statului din structurile actuale către alte entități? Romsilva trebuie într-adevăr reformată pentru a funcționa mai bine sau trebuie mai întâi slăbită pentru a nu mai încurca alte proiecte privind administrarea pădurilor statului? Dacă asemenea intenții există, societatea are dreptul să știe cine le susține, ce suprafețe ar putea fi vizate, în baza căror studii, cu ce costuri și în beneficiul cui. Seria aproape neîntreruptă de atacuri asupra Romsilva și a silvicultorilor, dublată de presiunea pentru o reformă insuficient fundamentată public ne îndreptățește să punem aceste întrebări. Precizăm că Romsilva a înregistrat an de an profit și varsă anual la bugetul de stat aproximativ 900 milioane de lei sub formă de taxe, contribuții și impozite. Regia nu este finanțată de stat! Federația SILVA a solicitat și solicită încă o dată transparență totală asupra oricărui asemenea proiect și prezentarea publică a studiilor care fundamentează reorganizarea Romsilva. Nu a celor '1.000' de motive inventate pentru a fi rostogolite pe Facebook. În drept, cuvintele au sens. În administrație, reformele au nevoie de studii. Pădurile statului nu sunt un experiment. Și nici pradă pentru interese ascunse. Silviu GEANÃ Lider Federația SILVA
Comunicat de presă - Consiliul Superior al Magistraturii
Declarație privind independența statutară a magistraturii Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești. În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București. Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească. Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50. O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești. Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei - 6,50 - și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București - 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35. La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați. Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale. O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional. Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților. Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului. Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului. Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept. Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției. Secția pentru judecători și membrii aleși, reprezentanți ai societății civile
Comunicat de presă - Organizația Salvați Copiii România
Nu tăiați bursele sociale în vacanță! Nevoia de sprijin și protecție a elevilor vulnerabili nu intră în vacanță - Declarație și Punct de vedere Salvați Copiii România Organizația Salvați Copiii România solicită Ministerului Educației și Cercetării să renunțe la prevederea prin care bursele sociale ar urma să fie acordate numai în perioada cursurilor școlare. Bursa socială trebuie acordată pe tot parcursul anului. Organizația Salvați Copiii România solicită Ministerului Educației și Cercetării să renunțe la prevederea prin care bursele sociale ar urma să fie acordate numai în perioada cursurilor școlare. Proiectul de hotărâre de Guvern, publicat la 17 august 2026, elimină astfel regula actuală potrivit căreia bursele sociale se acordă și în vacanțe. Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 17 august, un proiect de hotărâre de Guvern care elimină plata bursei sociale în vacanțele școlare. În metodologia aflată azi în vigoare, articolul 15 alineatul (1) din HG 732/2025 spune fără echivoc că bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare; proiectul înlocuiește acest text și trece bursa socială sub regula generală a burselor de merit și tehnologice, adică 'în perioada cursurilor școlare', iar excepțiile punctuale de la alineatele (2) și (5) se abrogă. Practic, întregul mecanism care garanta continuitatea sprijinului prin bursele sociale dispare. Prima noastră observație este una de procedură. Modificarea nu apare nicăieri în nota de fundamentare, deși documentul parcurge toate secțiunile obligatorii, inclusiv impactul social. Ea poate fi văzută doar comparând, punct cu punct, textul propus cu cel în vigoare. O măsură care restrânge un drept al copiilor nu poate fi introdusă tacit, fără nicio asumare de către Minister a efectelor sale. Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă cere ca instrumentul de motivare să prezinte efectele sociale ale reglementării, iar Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică cere o consultare reală, nu formală. Statul are obligația să spună public câți elevi vor fi afectați, ce economie bugetară se obține și ce analiză de impact a stat la baza deciziei. Deocamdată, niciuna dintre aceste cifre nu există în document. O consultare publică autentică presupune prezentarea clară a numărului de copii afectați, a economiei bugetare urmărite, a riscurilor sociale și educaționale și a alternativelor de protecție a copiilor necesare în această situație. Sărăcia nu intră în vacanță odată cu școala. Familiile trebuie să asigure în continuare hrana, îmbrăcămintea, produsele de igienă, accesul la internet și condițiile minime de locuire. Pentru unii copii, vacanța înseamnă și pierderea temporară a mesei ori a altor forme de sprijin oferite prin școală. În același timp, în lunile de vară încep cheltuielile pentru întoarcerea la cursuri: rechizite, haine, încălțăminte și transport. Regretăm faptul că Guvernul României privește bursa socială ca pe o recompensă pentru zilele în care copilul stă în bancă. Bursa socială este un mecanism de protecție socială care face posibilă participarea sa reală la educație. Chiar metodologia în vigoare definește bursa socială drept o formă de sprijin destinată elevilor vulnerabili, pentru susținerea participării la activitățile didactice și prevenirea abandonului școlar. Întreruperea sprijinului în vacanță contrazice această finalitate, deoarece revenirea copilului la școală se pregătește și se decide, adesea, tocmai în lunile de vară. Datele noastre arată exact cât de fragil este echilibrul pe care intervine această tăiere. Raportul publicat de organizația noastră pe 1 iunie 2026 arată că trei din zece copii români cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar sărăcia nutrițională este în creștere: ponderea familiilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine echivalente a urcat de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale. Vorbim despre peste 1,163 milioane de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială și despre 425.491 de copii între 7 și 17 ani aflați în afara sistemului de educație. Un studiu realizat de Salvați Copiii în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci familii (58%) ai căror copii sunt în programele noastre educaționale nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație fără sprijin extern, procent care urcă la 87% în rândul celor afectați de sărăcie materială. Tot datele noastre arată că 46,8% dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la evenimente școlare sau excursii, față de o medie europeană de 13,9%. Sărăcia educațională nu înseamnă doar lipsa rechizitelor, ci acumularea unor dezavantaje care reduc accesul, participarea și rezultatele școlare. Analiza Salvați Copiii asupra Evaluării Naționale din 2026 arată că numai 64,91% dintre copiii care au început școala în urmă cu nouă ani au ajuns să obțină o medie peste 5. De asemenea, diferența dintre județul Călărași și București a fost de peste 40 de puncte procentuale, explicată preponderent prin nivelul de sărăcie ce caracterizează acest județ. Inclusiv cercetarea realizată, în 2025, de către Institutul de Științe ale Educației, la solicitarea Ministerului Educației arată că banii din burse sunt folosiți în principal pentru alimente, îmbrăcăminte și rechizite. Majoritatea profesorilor și directorilor consultați au apreciat că bursele reduc absenteismul și cresc prezența la școală, efectul fiind mai pronunțat în mediul rural. Elevii din comunitățile rurale utilizează în mai mare măsură bursa socială pentru caiete, cărți și rechizite sau îmbrăcăminte/încălțăminte, iar cei din urban în mai mare măsură pentru pregătire suplimentară/meditații, articole de îngrijire sau divertisment. În plus, din analiză reiese faptul că decizia cheltuirii banilor este a elevilor, aceștia declarând în proporție de 99,7% că bursa a avut un efect pozitiv, iar două treimi dintre ei raportând o îmbunătățire a performanței școlare autopercepute. Salvați Copiii solicită păstrarea prevederii actuale prin care bursele sociale se acordă și în vacanțele școlare, precum și realizarea unei evaluări transparente a impactului măsurii asupra drepturilor copilului. Dacă Ministerul urmărește o identificare mai corectă a beneficiarilor, verificarea veniturilor și colaborarea cu serviciile sociale pot fi îmbunătățite fără ca sprijinul să fie întrerupt pentru toți copiii eligibili. E un adevăr banal faptul că economiile bugetare obținute pe seama copiilor vulnerabili vor produce, ulterior, costuri sociale mult mai mari: abandon școlar, excluziune socială, perpetuarea sărăciei de la o generație la alta, lipsa integrării profesionale, comportamente de risc, cheltuieli mai mari de asistență socială și medicală și, nu în ultimul rând, infracționalitate. Bursa socială a înregistrat cei mai mulți beneficiari (840.820, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor). secretariat@salvaticopiii.ro | www.salvaticopiii.ro
Comunicat de presă - Brigada Rutieră
Astăzi, în jurul orei 13.55, Brigada Rutieră a fost sesizată prin apel 112, cu privire la producerea unui accident de circulație pe Șos. Gării Cățelu. Din primele informații, conducătorul unui autovehicul, în vârstă de 43 de ani, care se deplasa pe Șos. Gării Cățelu, dinspre Drumul Între Tarlale către Șos. Pantelimon, în circumstanțe ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a surprins și accidentat trei pietoni. În urma accidentului de circulație, un pieton în vârstă de 29 de ani și-a pierdut viața, iar ceilalți doi au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Conducătorul autovehiculului a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul indicat fiind 0. Au fost aplicate restricții de circulație pe Șos. Gării Cățelu, ambele sensuri de deplasare. Se efectuează cercetarea la fața locului pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul de circulație.
Comunicat de presă - Loteria Română
Ştirile zilei - 18 august 2026 Ştirile zilei - 17 august 2026 Ştirile zilei - 14 august 2026 Cele mai citite Legislatie Conducere Organigrama Declarații de avere și de interese Cariere Contact Transparență decizională Bilanțuri contabile Achiziții publice Solicitare informații Fo
Comunicat de presă - World Vision Romania
Comunicat de presă - Let's Do It, Romania!
Comunicat de presă - CT Bus
Comunicat de presă - Compania Națională 'Administrația Canalelor Navigabile' S.A.
C.N. A.C.N. S.A. anunță finalizarea proiectului 'Modernizare si extindere capacitate de operare în portul Luminița'- Etapa II Compania Națională 'Administrația Canalelor Navigabile' S.A., în calitate de beneficiar a organizat astăzi, 18 august 2026, o conferință de presă în cadrul căreia a fost prezentat proiectul 'Modernizare și extindere capacitate de operare în portul Luminița. Etapa II' la finalizare, Cod SMIS 317708. Proiectul a fost implementat prin intermediul unei finanțări nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027, Prioritatea 7-Dezvoltarea transportului naval și multimodal, Obiectiv specific 3.1.Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodal. Autoritatea de Management pentru Programul Transport 2021-2027 este Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Etapa I a proiectului a inclus partea de proiectare și obținere a autorizației de construire, organizarea de șantier precum și procurare a materialelor necesare executării danelor noi iar Etapa II a proiectului a cuprins executarea lucrărilor ce au dus la realizarea proiectului, astfel: - dane de operare cu cheu tip estacadă noi: 480 m; - platforme portuare: 27.000 mp; - dane de operare reabilitate: 280 m; - drum de acces în port/la dane modernizat; - împrejmuire portuară și sistem de securizare a incintei portuare; - rețea pentru furnizare utilități, atât în port cât și la dane (apă, energie electrică, canalizare); - instalații de iluminat exterior în port; - clădire administrativă nou construită Modernizarea și extinderea capacității de operare a portului Luminița - Etapa II are ca termen de finalizare data de 31.12.2026. Valoarea totală a proiectului fazat este de 125.008.834,65 lei din care 114.523.922,59 lei prin PT 2021-2027 și 10.484.912,06 lei prin POIM 2014-2020, iar cofinanțarea totală UE 55.353.195,08 lei, din care 47.826.599,48 lei (FC- PT 2021-2027), iar 7.526.595,60 lei (FEDR- POIM 2014-2020). Proiectul a fost implementat în județul Constanța, în partea de Nord a lacului Tașaul, la o distanță de cca 5 km față de ecluza Năvodari. Mai multe detalii despre implementarea acestui proiect puteți obține de pe site-ul www.acn.ro sau de la sediul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile S.A, str. Ecluzei nr.1 Agigea, Cod poștal 907015, Constanța, persoană de contact: Mihaela Coroiu.
Comunicat de presă - Primăria Municipiului Baia Mare
Instituirea unor restricții de circulație temporare joi, 20 august 2026, în zona străzii Vasile Lucaciu Municipiul Baia Mare informează cetățenii că, joi, 20 august 2026, pe parcursul întregii zile, vor fi instituite restricții temporare de circulație pe străzile Olarilor, Monetăriei și Simion Bărnuțiu, în vederea continuării lucrărilor la rețeaua de apă și canalizare de pe strada Vasile Lucaciu. Lucrările fac parte din obiectivul 'Extindere rețea canalizare, Reabilitare colector canalizare la Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în Municipiul Baia Mare - C.L. 6'. Astfel, accesul din străzile Olarilor, Monetăriei și Simion Bărnuțiu către strada Vasile Lucaciu va fi restricționat. Măsura a fost solicitată de S.C. DIMEX 2000 COMPANY, iar beneficiarul lucrării este Municipiul Baia Mare prin S.C. VITAL S.A. Vă mulțumim pentru înțelegere și ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente cauzate!
Comunicat de presă - Arhivele Naționale ale României
București, 19 august 2026 - Arhivele Naționale ale României și Muzeul 'George Enescu', în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune, invită publicul să viziteze expoziția 'George Enescu. Memoria creatorului', găzduită în perioada 19 august - 20 septembrie 2026 în spațiul muzeal al Arhivelor Naționale din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 49, sector 5, București. Organizat cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la nașterea lui George Enescu, proiectul expozițional propune o incursiune în universul artistic și uman al marelui compozitor, prin intermediul unor documente de arhivă, fotografii și obiecte cu valoare memorială. Parcursul expozițional este completat de un fundal sonor alcătuit din lucrări compuse și interpretate de Enescu, oferind vizitatorilor o experiență culturală complexă și emoționantă. Publicul va putea admira documente și obiecte personale deosebit de valoroase, între care se numără: scrisori primite George Enescu de la părinții săi, o agendă cu însemnările elevului Enescu privind concertele audiate, fotografii din diferite etape ale vieții sale - alături de familie, în ipostaze oficiale sau împreună cu personalități precum Regina Elisabeta, Alfred Cortot, Yehudi Menuhin, Jacques Thibaud și George Georgescu -, numeroase afișe de concert, extras din foaia matricolă de absolvire a cursurilor de vioară eliberată de Conservatorul din Viena, discursul de recepție la Academia Română etc. Expoziția reunește, de asemenea, piese remarcabile precum Caietul-program al concertului organizat la Ateneul Român la 14 decembrie 1914, Albumul de Onoare al Orchestrei Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor, carnetul de membru emis de Academia Română, distincții precum 'Cununa de lauri' și Medalia 'Benemerenti', clasa I, model II, precum și medalia dedicată Primului Concurs Internațional 'George Enescu' pentru vioară și pian (Monetăria Statului, 1958). Între exponate se regăsesc și un evantai cu fragmente de partitură și cu autograful lui George Enescu (1898), bagheta dirijorală care i-a aparținut, ediția facsimil a operei 'Oedipe', precum și partituri tipărite ale unor lucrări reprezentative, între care Rapsodiile Române și Poema Română. Firul epic al expoziției se bazează pe volumul bilingv 'Les Souvenirs de Georges Enesco / Amintirile lui George Enescu', în dialog cu Bernard Gavoty (Curtea Veche Publishing, 2005). În sala 'Aurelian Sacerdoțeanu', vizitatorii vor putea asculta înregistrări istorice puse la dispoziție de Societatea Română de Radiodifuziune, în care George Enescu apare în ipostaza de violonist, pianist sau dirijor. Selecția muzicală cuprinde lucrări precum Sonata nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, Sonata a III-a pentru vioară și pian, Suita pentru pian op. 10 - Pavana, Dixtuor op. 14, Rapsodiile Române nr. 1 și nr. 2. Expoziția va putea fi vizitată începând chiar din ziua aniversării nașterii lui George Enescu, 19 august, și va rămâne deschisă până la încheierea celei de-a XX-a ediții a Concursului Internațional George Enescu - 'In Pursuit of Excellence', 20 septembrie 2026. Spațiul expozițional al Arhivelor Naționale este deschis de luni până vineri, între orele 09:00 și 16:00 (ultimul acces la ora 15:30). Intrarea este gratuită. Muzeul Național 'George Enescu' este instituție publică de cultură, funcționând în subordinea Ministerului Culturii, care reunește donațiile oferite statului român și muzeului de către George Enescu și familia acestuia, respectiv Palatul Cantacuzino, Casa Memorială din București, Casa Memorială din Sinaia - Vila 'Luminiș' și Casa Memorială din Tescani. Misiunea muzeului se conturează în jurul unei excepționale personalități. Într-o societate atât de săracă în modele, modelul de viață George Enescu trebuie adus în lumina reflectoarelor cu asiduitate, astfel încât George Enescu să fie pe 'înțelesul tuturor'. Muzeul Național 'George Enescu' este partener al prestigiosului Festival Internațional 'George Enescu', la care participă, totodată, cu proiecte proprii, de anvergură. Arhivele Naționale păstrează și valorifică cel mai important tezaur documentar al țării - Fondul Arhivistic Național. Cele peste 36.000 de fonduri și colecții includ documente datând de la începutul secolului al XIII-lea până în perioada contemporană: acte medievale și moderne, arhive instituționale și familiale, documente ale perioadei comuniste, hărți, fotografii și acte de stare civilă. Procesul de digitizare accelerat în ultimii ani oferă acces rapid la milioane de documente prin platforma www.descopera.arhivelenationale.ro.
Comunicat de presă - Agenția Națională a Funcționarilor Publici
O nouă etapă a reformei managementului resurselor umane în administrația publică este marcată prin implementarea Jalonului 418 din PNRR Agenția Națională a Funcționarilor Publici anunță finalizarea proiectului prin care a fost implementat Jalonul 418 Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru adoptarea unor cadre de gestionare a resurselor umane bazate pe merit și de competențe în administrația publică centrală, Reforma 3 - Modernizarea managementului resurselor umane în sectorul public, Componenta 14 - Buna guvernanță, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul s-a derulat în perioada iulie 2022 - martie 2026 și a avut o finanțare de 6.000.000 euro, grant. Obiectivul principal al proiectului a vizat implementarea unui sistem integrat de management al resurselor umane bazat pe competență și performanță, asigurând corelarea permanentă a nevoilor de personal cu competențele corespunzătoare. Dezvoltarea acestui sistem integrat a fost susținută prin intermediul unor activități cheie, printre care enumerăm: - implementarea managementului resurselor umane bazat pe competențe; - standardizarea funcțiilor publice prin asocierea acestora cu domenii funcționale și cadre de competențe; - modernizarea sistemului de recrutare și promovare în funcția publică; - diversificarea parcursului profesional al funcționarilor publici prin introducerea unor noi niveluri ale gradului profesional superior; - extinderea cadrului de competențe și asupra personalului contractual din administrația publică; - consolidarea rolului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în coordonarea managementului resurselor umane; Pentru atingerea jalonului, au fost derulate multiple și diverse activități și a fost menținută o comunicare constantă cu autorități și instituții publice, universități, sindicate, ONG-uri în vederea participării active la consultările tehnice asupra conținutului livrabilelor proiectului (focus-grupuri/ dezbateri/ întâlniri de lucru) și la evenimentele de diseminare/promovare rezultate. Adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 165/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ reprezintă o etapă importantă pentru reforma managementului resurselor umane din administrația publică, care consolidează trecerea la un sistem modern, predictibil și unitar, bazat pe competențe, atât pentru funcționarii publici, cât și pentru anumite categorii de personal contractual. Vasile-Felix Cozma, președinte ANFP: 'Un cadru de competențe bine definit este cheia integrării armonioase a funcțiilor de resurse umane într-o instituție. Acesta ajută la identificarea nevoilor de personal și la recrutarea eficientă, dar permite și creșterea profesională a angajaților. Prin integrarea adecvată a personalului și a proceselor de lucru în instituție, se vor rezolva provocările legate de utilizarea optimă a resurselor, de atragerea, reținerea și sprijinirea angajaților în atingerea performanței.' Detalii despre proiect pot fi consultate în secțiunea dedicată proiectelor PNRR, de pe website-ul ANFP: https://www.anfp.gov.ro/proiecte/proiecte-incheiate/ . Informații suplimentare pot fi obținute la adresa de e-mail: comunicare@anfp.gov.ro .
Comunicat de presă - Editura Casa Radio
Comunicat de presă - Alianța pentru Unirea Românilor
Ramona Lovin (deputat AUR): 'Guvernul Bolojan propune suspendarea burselor sociale ale elevilor în perioadele de vacanță. Cer aplicarea aceleiași măsuri și în cazul indemnizațiilor parlamentarilor' Deputatul AUR Ramona Lovin solicită Guvernului României suspendarea indemnizațiilor parlamentarilor pe perioada vacanței parlamentare, în contextul în care Ministerul Educației a pus în consultare publică un proiect de lege privind tăierea burselor sociale pentru elevi pe parcursul vacanțelor. Ramona Lovin subliniază că austeritatea trebuie să fie aplicată în măsură egală, iar clasa politică trebuie să dea, în primul rând, dovadă de responsabilitate față de banul public. 'Ministerul Educației a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern prin care bursele sociale ale elevilor ar urma să fie acordate doar pe perioada cursurilor școlare, nu și în perioadele de vacanță. Această propunere ridică o întrebare firească: dacă Guvernul consideră necesară suspendarea unui sprijin financiar destinat copiilor proveniți din familii vulnerabile pe perioada vacanțelor, nu ar trebui aplicat același principiu și în cazul celor care ocupă funcții publice? În calitate de deputat, cer Guvernului aplicarea aceleiași măsuri în cazul indemnizațiilor parlamentarilor pe perioada vacanței parlamentare. Vorbim despre austeritate, reducerea cheltuielilor publice și responsabilitate față de banul public. Aceste principii trebuie să se aplice tuturor, nu doar celor care au cele mai puține resurse. Pentru un copil dintr-o familie vulnerabilă, bursa socială nu este un privilegiu. Este un sprijin concret pentru hrană, rechizite, îmbrăcăminte și alte cheltuieli esențiale. În același timp, indemnizațiile aleșilor continuă să fie plătite pe perioada vacanței legislative. Dacă statul își permite să reducă sprijinul acordat copiilor vulnerabili, trebuie să fie dispus să aplice aceeași logică și în cazul propriilor cheltuieli cu demnitarii. Tocmai pentru că proiectul se află în consultare publică, solicit Guvernului să analizeze această propunere și să introducă o măsură similară pentru perioada vacanței legislative. Austeritatea trebuie să fie echitabilă. Nu putem cere sacrificii celor vulnerabili, în timp ce cheltuielile pentru cei care iau deciziile rămân în afara discuției. Aceleași reguli pentru toți. Aceeași responsabilitate față de banul public', a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin. Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor