Încep Zilele Filmului Maghiar 2026.

Zeci de producții vor rula, timp de 5 zile, în Cluj și în alte 17 localități din Transilvania

Zeci de lungmetraje și scurtmetraje - filme artistice, documentare și de animație, o selecție a celor mai bune producții maghiare recente și filme-cult îi așteaptă pe cinefili în acest an, între 7 și 11 octombrie, la Filmtettfeszt - Zilele Filmului Maghiar 2026.

Producțiile din cadrul Filmtettfeszt vor putea fi vizionate în Cluj-Napoca și în alte 17 localități din Transilvania. Ediția din acest an pune accent pe întâlnirile dintre culturi și limbi: în multe dintre coproducții se vorbește (și) în alte limbi decât maghiara - chineză, germană, engleză, cehă și slovacă.

Intrarea este gratuită, iar filmele beneficiază de subtitrare în limba română.

Deschiderea oficială a Filmtettfeszt va avea loc miercuri, 7 octombrie, de la ora 18, la cinematograful clujean Victoria. Festivitatea va fi urmată de proiecția tragicomediei Parter (regia Gabor Reisz), prezentată recent la Veneția, în care o 'anchetă' într-un bloc de locuințe pornește de la o pată de mucegai.

La Filmtettfeszt 2026 vor rula 14 lungmetraje de ficțiune, între care unele sunt proiectate în premieră în România, respectiv după ce au fost prezente la mari festivaluri europene. În Mommy Blue, premiată la Beijing, o urgență medicală tensionează până la limită relația dintre o mamă și fiul ei, Mambo Maternica (regia: Borbala Nagy) se învârte în jurul destinelor a trei femei și al temei maternității, iar Pipas (regia: Emilia Goldberg) povestește despre împletirea destinelor unor femei.

Cele trei planuri temporale ale filmului Pământ și fier (regia Tamas Buvari) sunt legate între ele de motivul căutării fericirii în străinătate. Această temă apare și în Blue Heron - Amintirea unei veri, al documentaristei Sophy Romvari care trăiește în Canada, precum și în drama chinez-maghiară a lui Zhang Ge, intitulată Nu sunt eu, care se desfășoară atât în realitatea zilelor noastre, cât și în lumea spiritelor, având ca temă schimbul de corpuri.

Ediția din acest an pune accent pe întâlnirile dintre culturi și limbi: în multe dintre coproducții se vorbește (și) în alte limbi decât maghiara - engleză în Blue Heron, chineză în Nu sunt eu, cehă și slovacă în 66 sezoane, germană în Sieburgen și Mambo Maternica.

Festivalul va include și filme care au rulat cu mare succes la Festivalul Internațional de Film Transilvania/TIFF 2026: Găina, în regia lui Gyorgy Palfi (probabil singurul film din istoria cinematografiei în care rolul principal este interpretat de o pasăre de curte) și thrillerul premiat al lui Gabor Holtai, Aici mă simt acasă - care a primit, de altfel, Premiul Publicului în cadrul TIFF 2026.

În cadrul festivalului va rula și Orfanul, cea mai recentă dramă a lui Laszlo Nemes, regizorul filmului premiat cu Oscar Fiul lui Saul. Patru prieteni de odinioară se reîntâlnesc într-o noapte furtunoasă în filmul Tot un drac, în regia lui Kristof Deak, regizor premiat cu Oscar.

Un element esențial al festivalului îl reprezintă filmele-cult clasice, iar la ediția din acest an cinefilii vor avea parte de trei astfel de pelicule: Erotism sănătos și Betonul e mai moale duminica, povești satirice despre ultima perioadă a epocii socialiste, ambele la 40 de ani de la premieră, alături de Armonii Werckmeister, în memoria lui Bela Tarr.

Cei care doresc pur și simplu amuzament sunt așteptați în cinema de filmele Femei pătimașe (regia Gabor Herendi) și Mi-ai căzut cu tronc (regia Daniel Tiszeker).

La toate acestea se adaugă 6 documentare de lung metraj - un mozaic al Bazinului Carpatic, cu regizori din Transilvania, Ungaria, Voivodina și regiunea Felvidek din Slovacia, 5 scurtmetraje, dintre care două premiate la Cannes și Berlinale, selectate în colaborare cu festivalul Friss Hus Budapesta. Programul pentru copii include filmul Szaffi, subtitrat în română.

Programul competițional Filmgalopp, un punct important din programul festivalului, cuprinde lucrările a 12 echipe de tineri cineaști transilvăneni: filme cu limbaj cinematografic puternic, de la drame de familie la o baladă cu nuanțe de horror și o satiră cu un supererou transilvănean. Producțiile vor putea fi văzute atât în cinema, cât și pe websiteul festivalului pe toată durata Filmtettfeszt.

Publicul va putea vota filmul preferat pe websiteul Filmtettfeszt.

Premiul Mânzul Șarg, acordat anual în cadrul Zilelor Filmului Maghiar, va fi primit în acest an de violoncelistul și compozitorul Albert Markos.

Filmele vor rula atât în Cluj-Napoca, cât și în Oradea, Sibiu, Arad, Timișoara, Satu Mare, Baia Mare, Sfântu Gheorghe, Săcele, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Carei, Gherla, Săvădisla, Covasna, Odorheiu Secuiesc, Joseni și Vlăhița.

Informații detaliate despre programul pe orașe al Zilelor Filmului Maghiar și bilete cu valoare zero găsiți pe www.zilelefilmuluimaghiar.ro

Festivalul este organizat de asociația clujeană Filmtett, alături de co-organizatori locali, și se află la ediția 26.

Prima ediție a festivalului Filmtettfeszt a avut loc în 2001 cu scopul de a prezenta publicului clujean filme de artă produse recent în Ungaria, premiate la festivaluri internaționale, dar care nu au intrat în distribuție cinematografică în România. Simultan, organizatorii au dorit să ofere un cadru propice de prezentare cineaștilor maghiari transilvăneni deja cunoscuți sau aflați încă la început de carieră.