România este pe primul loc în UE la șomajul tinerilor. AUR blamează politicile care au lăsat o generație fără perspectivă și cere un plan național pentru tineri

România a ajuns la o rată de 30,8% a șomajului în rândul tinerilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și aproape dublu față de media UE. Pentru AUR, cifra arată eșecul politicilor de ocupare și formare profesională prin care statul trebuia să îi ajute pe tineri să intre pe piața muncii. În timp ce aproape unul din trei tineri activi cu vârsta sub 25 de ani nu are un loc de muncă, ANOFM anunță pentru luna octombrie doar 90 de programe de formare profesională, pentru 1.590 de persoane. AUR cere un plan național pentru ocuparea tinerilor, finanțat pe măsura problemei și construit în funcție de meseriile și regiunile în care există cerere reală de forță de muncă.

România a ajuns într-o situație în care șomajul în rândul tinerilor nu mai poate fi tratat ca o problemă secundară. Rata de 30,8% arată dimensiunea unei crize care afectează direct începutul vieții profesionale pentru o parte importantă a noii generații.

Pentru AUR, responsabilitatea aparține politicilor publice care nu au reușit să lege școala și formarea profesională de cererea reală de pe piața muncii și să ofere suficient sprijin tinerilor aflați la început de drum.

AUR cere un plan național pentru ocuparea tinerilor, cu finanțare proporțională cu amploarea problemei și cu programe de pregătire profesională construite în funcție de meseriile și regiunile în care există o cerere reală de forță de muncă. Planul trebuie să pornească de la economia reală: ce meserii caută angajatorii, unde există deficit de personal și ce pregătire trebuie să primească un tânăr pentru a putea ocupa efectiv un loc de muncă.

Diferența față de restul Uniunii Europene este majoră. În timp ce România se află la 30,8%, media europeană este aproape la jumătate. România se află, astfel, în situația în care o problemă europeană a devenit, la nivel național, una mult mai gravă.

Răspunsul statului este însă mult sub amploarea problemei. Pentru luna octombrie, ANOFM anunță 90 de programe de formare profesională pentru numai 1.590 de persoane. Pentru AUR, astfel de programe sunt necesare, dar dimensiunea lor trebuie raportată la o rată a șomajului în rândul tinerilor care a depășit 30%.

Când aproape unul din trei tineri activi nu are un loc de muncă, politicile de ocupare nu mai pot fi evaluate prin numărul de cursuri organizate sau prin numărul de persoane înscrise. Rezultatul care contează este câți tineri ajung efectiv într-un loc de muncă și câți reușesc să rămână pe piața muncii.

Mai mult, problema apare într-un moment în care angajatorii continuă să raporteze locuri de muncă disponibile. Situația indică o ruptură între competențele disponibile, pregătirea profesională și nevoile reale ale economiei.

AUR solicită publicarea periodică a evoluției șomajului în rândul tinerilor, în comparație cu media Uniunii Europene. Reducerea decalajului trebuie să devină un indicator concret după care să fie evaluate politicile Ministerului Muncii.

România are nevoie de tinerii săi aici, acasă, activi și independenți prin propria muncă. Statul trebuie să creeze condițiile prin care un tânăr să poată învăța o meserie, să își găsească un loc de muncă și să își construiască viitorul în România.

O rată de 30,8% nu mai poate fi tratată ca o simplă statistică. Pentru AUR, este semnalul că politicile aplicate până acum nu au produs rezultatele de care tinerii aveau nevoie. Când aproape unul din trei tineri activi nu are un loc de muncă, răspunsul statului trebuie să fie pe măsura problemei.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor