29 septembrie, Ziua Mondială a Inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie, este marcată Ziua Mondiala a Inimii. Momentul este un bun prilej pentru informarea populației cu privire la bolile inimii, la felul în care acestea apar și evoluează și explicare a riscurilor la care se expun oamenii în lipsa unor controale menite să descopere potențiale afecțiuni cardiace sau de aparat circulator.

Patologia grupului bolilor cardiovasculare (afecțiuni ale inimii, boală vasculară cerebrală și boli ale aparatului circulator) reprezintă, la nivel mondial, una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică. Stress-ul cotidian, alimentația nepotrivită și lipsa activității fizice au dus la o degradare a stării de sănătate a populației, iar în zilele noastre probleme cardiace specifice vârstnicilor, apar inclusiv la copii cu vârsta de până în 14 ani. Conform INSP, din datele obținute de la medicii de familie, 1 din 4 români suferă de o afecțiune cardiovasculară.

În județul Sibiu, din datele obținute de la medicii de familie, erau înregistrați, la finele anului 2025, un număr de 34.263 (18.882 femei) de persoane care suferă de o formă de afecțiune cardiacă sau circulatorie, în creștere semnificativă comparativ cu 2024 când au fost raportate de către medicii de familie 24.664 (14.119 la femei) de cazuri. Dincolo de aceste cifre este foarte posibil ca numărul persoanelor care suferă de afecțiuni din grupul bolilor cardiovasculare să fie mult mai mare pentru că foarte multe persoane aleg să ignore, cel puțin in faza de început a bolii, simptomele și ajung la specialist târziu, de multe ori prin Unitatea de Primiri Urgențe, după ce au suferit un infarct, un accident vascular, sau altă afecțiune considerată urgență majoră. De asemenea, trebuie menționat și faptul că, 2536 din totalul nou intraților în evidențe în 2025, erau persoane cu vârste de până în 40 de ani (1915 în 2024). Multe dintre aceste afecțiuni ar fi putut fi prevenite!

'Privim cu îngrijorare și amărăciune statisticile pentru că vorbim despre afecțiuni care pot fi, în primul rând prevenite și, în al doilea rând, tratate cu succes, sau ținute sub control prin medicație specifică, cu condiția să fie descoperite. Tocmai de aceea stăruim în îndemnul nostru către populație de a merge la controale preventive măcar odată pe an. Prevenția este cel mai eficient tratament! Dincolo de ea, atunci când boala a apărut deja, este important să cerem ajutor specializat. Din fericire, în Sibiu, în domeniul cadiologic, avem medici de renume, inclusiv în patologia cardiologiei intervenționale, medici care ne pot ajuta să ne păstrăm sănătatea. La fel de important este și să urmăm tratamentul prescris. Grupul bolilor cardiovasculare necesită atenție și control periodic, medicație administrată la timp și un stil de viață echilibrat, astfel încât, în ciuda diagnosticului, pacientul să rămână cât mai mult timp alături de cei dragi si să se bucure de o viață normală. Din păcate, în lipsa prevenției apare boala, iar în lipsa tratamentului boala evoluează', a declarat directorul DSP Sibiu, Horațiu Cojocaru.

Mișcarea, alimentația sănătoasă, renunțarea la fumat, sunt cateva dintre regulile de aur în prevenția apariției patologiei cardiovasculare.

'În principiu, vreau să sfătuiesc pacienții să se lase de fumat, să mănânce sănătos, să facă mult sport, să gestioneze bine stressul, să aibă grijă cu greutatea, iar dacă au alte comorbidități, mai ales în sfera cardiovasculară, mă refer aici la pacientul hipertensiv, la pacientul diabetic, să își controleze bine valorile glicemice, să își trateze bine hipertensiunea, iar dacă au colesterol mare, adică dislipidemie, să trateze această afecțiune precoce, astfel încât să nu se ajungă la aceste evenimente catastrofale' a declarat dr. Ioan Bitea, coordonator al laboratorului de cardiologie intervențională și implant de cardiostimulatoare din cadrul Spitalului Județean Sibiu.

'Regimul ar trebui personalizat pacientului din fața noastră deoarece profilele metabolice diferă de la o persoană la alta, și atunci, și necesitatea este una diferită. Fiecare ramură a dietelor acestora vine cu un beneficiu, fasting-ul ajută, dieta hiperproteică are și ea beneficiile ei, dieta low carb are beneficiile ei dar, toate nu pot fi generalizate, să se aplice întregii populații. Trebuie întâi să ne uităm la pacientul din fața noastră, să discutăm cu el, trebuie să avem un pannel de analize și, în urma unui profil metabolic să decidem spre ce tip de dietă...toate pot să funcționeze, cel mai important este să vedem pe ce anume, și pe ce pacient aplicăm dietele acestea', explică dr. Bianca Iulia Catrina, medic primar cardiolog și aritmolog.

Pe primul loc, în topul afecțiunilor din zona cardiovasculară și circulatorie de care suferă sibienii, se numără hipertensiunea primară. În 2025 au fost depistate 5111 noi cazuri din care 3148 au fost la femei. În anul 2024 în evidențele medicilor de familie au intrat 4239 de hipertensivi (2855 femei). Numită 'ucigașul tăcut', hipertensiunea arterială forțează inima și deteriorează vasele de sânge și deschide calea spre afecțiuni grave cum ar fi insuficiența cardiacă, infarctul miocardic sau AVC-ul. Spre exemplu, în statisticile medicilor de familie, au intrat în 2025, un număr de 225 de persoane care au trecut printr-un infarct miocardic acut, cifră în creștere comparativ cu 2024 când au fost doar 172 de cazuri.

Printre diagnosticele din grupul bolilor cardiovasculare de care mai suferă sibienii se numără angina pectorală (769 de cazuri în 2025, 442 în 2024), cardiopatia ischemică cronică (2231 de cazuri în 2025, 1390 în 2024), sau cardiomiopatia (3344 de cazuri în 2025, 2396 în 2024). La acestea se adaugă cazurile de embolie și tromboză arterială (8051 de cazuri în 2025, 5354 în 20204), ori venoasă (859 în 2025, 714 în 2024), urgențe medicale în care, dacă nu se intervine, viața bolnavului este pusă în pericol.

Din fericire, în cazurile blocajelor arteriale, stentarea, o procedură minim invazivă salvează vieți. Și nu doar că salvează vieți dar se face de ani buni și la noi, la Sibiu, astfel încât pacientul să nu mai trebuiască transportat decât în anumite cazuri până la Mureș sau Cluj. Conform datelor oferite de către Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu în 2025 au beneficiat de proceduri care au presupus montarea de stenturi prin Programul Național de Boli Cardiovasculare 1235 de sibieni. Deși procedura se poate face și preventiv, atunci când îngustarea arterelor este descoperită prin imagistică specifică, cei mai mulți pacienți ajung în laboratorul de cardiologie intervențională atunci când sunt în pragul unui infarct. Iar în aceste condiții recunoașterea simptomelor infarctului este esențială.

'Este foarte important ca pacientul să cunoască semnele infarctului miocardic acut, însă din păcate, de multe ori, ele nu sunt clare și pun în dificultate inclusiv clinicianul. Semnele tipice sunt: durerea retrosternală care are iradiere tipică, către baza gâtului și brațe, de obicei apare brusc, cand vorbim de infarctul miocardic acut sau despre sindroamele intermediare, atunci aceste simptome apar în special la efort. Ele sunt însoțite de faticabilitate, adică de slăbiciune, transpirații profuze când vorbim de infarct, stări de rău, hipotensiune, în sensul că tensiunea poate să scadă și pacientul este la pat. În astfel de situații , pacientul trebuie să sune neapărat la ambulanță, la 112, să se prezinte serviciului de urgență și ulterior, după diagnosticul clar, pe datele ekg sau probele biologice, este adresat laboratorului de cardiologie intervențională unde se intervine rapid și de cele mai multe ori se implantează un stent sau mai multe, în funcție de localizarea și severitatea leziunilor', explică dr Ioan Bitea.

Este important de menționat că și degradarea arterială care ajunge în cele din urmă la stentare este prevenibilă în primul rând prin regim de viață sănătos și în al doilea rând prin medicație. Tratamentul cu statine de exemplu, este unul dintre pașii importanți de protejare a arterelor. Însă acest tratament este, din păcate unul considerat controversat, iar pacienții, în lipsa informării din surse medicale, sigure, certificate, aleg să îl ocolească.

'Cred că sunt niște informații de multe ori exagerate, întotdeauna trebuie să ne gândim la riscul și beneficiul pe care le aduce un tratament. Întotdeauna, dacă beneficiul este superior riscului, pentru că orice tratament, orice pilulă pe care o înghițim are reacții adverse și poate să inducă anumite probleme, dar dacă acest tratament, această pilulă ne scutește de anumite evenimente trebuie să o administrăm. Chiar dacă lumea zice că statina afectează ficatul dar probele biologice pe care le facem acestor pacienți periodic arată că ficatul este normal, adică probele hepatice sunt în parametrii normali, înseamnă că nu e nicio problemă, și trebuie administrat. Plus că există actualmente o serie de tratamente care se administrează injectabil la intervale variabile, la 2 săptămâni, o lună, cu riscuri aproape nesemnificative pentru pacient. Nu este neapărat un înlocuitor îl folosim la pacienții care nu ajung la țintele noastre de colesterol sau care au intoleranță marcată în administrarea de statină și atunci le putem asocia sau chiar înlocui!', explică dr. Ioan Bitea.

La fel de periculoase sunt și insuficiența cardiacă sau boala cardiacă ischemică. Deteriorează inima și, în lipsa unei proceduri de implantare de stimulatoare cardiace, se ajunge la deces. Din datele oferite de către Casa de Asigurări de Sănătate Sibiu reiese că, în 2025, 265 de persoane au beneficiat de această procedură.

'Stimulatoarele cardiace sunt device-uri care, la un momentdat, salvează viața unui pacient. Este ca o baterie externă a inimii. (...) Inima e ca o casă cu două camere sus, două camere jos și, ca orice casă, are un panou electric central unde sunt dozele acelea. Stimulatorul cardiac practic este încă un panou, alăturat, pentru că cel original al casei s-a stricat. Și atunci, el preia activitatea electrică a inimii, o restituie și ajută inima să bată mai regulat sau, în anumite situații în funcție de patologia pe care pacientul o are, pe lângă faptul că ajută inima să bată mai regulat, o ajută să bată mai bine, mai sincron, mai sănătos', explică dr. Bianca Catrina, medic primar cardiolog și aritmolog în cadrul Laboratului de cardiologie intervențională și implant de cardiostimulatoare.

Conform CASSB, de intervenții și proceduri medicale invazive, prin Programul Național de Boli Cardiovasculare, au beneficiat, în 2025, un număr de 1707 sibieni. Aceștia au avut nevoie de proceduri de stentare, de implantare stimulatoarelor, de resincronizare cardiacă, de intervenții din sfera chirurgiei cardiovasculae, de tehnici transcateter sau de intervenții de chirurgie vasculară. Numărul beneficiarilor a crescut constant de la 591 în 2022, la 818 în 2023, 1034 în 2024 și peste 1200 în 2025.

Director executiv,
Ec. Cojocaru Nicolae Horațiu

Întocmit:
Cons. princip. Ungureanu Denisa