CONFERINȚA 'Advancing Health Systems: Preventation, Innovation, and Lasting Impact'/ Sisteme de sănătate pentru viitor: prevenție, inovație și impact durabil' organizată în cadrul 'Bucharest Leaders Summit: United for a Better World'

Conferința 'Sisteme de sănătate pentru viitor: prevenție, inovație și impact durabil', organizată în cadrul 'Bucharest Leaders Summit: United for a Better World', a reunit la București reprezentanți ai mediului academic, ai sistemului medical, ai autorităților publice și ai sectorului privat pentru a dezbate provocările și oportunitățile care modelează viitorul sănătății. Găzduit de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central 'Dr. Carol Davila', evenimentul a adus în prim-plan teme precum prevenția, digitalizarea, inteligența artificială, accesul la inovație terapeutică și dezvoltarea resursei umane din sănătate.

Conferința a fost moderată de jurnalista Elvira Gheorghiță și a beneficiat de participarea unor personalități marcante din domeniul medical și academic. Dezbaterile au evidențiat necesitatea unor politici publice coerente, a unei mai bune colaborări între instituții și a unor investiții sustenabile care să contribuie la construirea unui sistem de sănătate modern, eficient și centrat pe pacient.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București, a subliniat că viitorul sistemului de sănătate depinde de capacitatea instituțiilor de a construi mecanisme eficiente de prevenție, coordonare și integrare a serviciilor medicale. Acesta a arătat că reformele din sănătate trebuie să fie susținute de politici publice inteligente, de resurse umane bine pregătite și de parteneriate solide între sectorul public și cel privat.

În intervenția sa, rectorul UMF 'Carol Davila' a prezentat principalele direcții strategice care trebuie să definească dezvoltarea sistemului medical românesc: digitalizarea, prevenția, managementul bolilor cronice, adaptarea la îmbătrânirea populației, consolidarea resursei umane, dezvoltarea parteneriatelor public-private și extinderea accesului la inovație terapeutică. Potrivit acestuia, toate aceste domenii trebuie abordate într-o manieră integrată, având pacientul în centrul procesului de decizie.

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, membră a Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, a propus o nouă perspectivă asupra domeniului sănătății, definindu-l drept o componentă esențială a infrastructurii critice naționale. Aceasta a arătat că experiențele ultimilor ani au demonstrat faptul că un sistem de sănătate vulnerabil generează efecte asupra întregii societăți, afectând nu doar pacienții, ci și economia, stabilitatea socială și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În opinia sa, România trebuie să schimbe paradigma actuală și să privească sănătatea ca pe o investiție strategică în dezvoltarea și reziliența țării.

În intervenția sa, Nicoleta Pauliuc a pledat pentru un pact național dedicat creșterii numărului de ani de viață sănătoasă ai românilor, construit în jurul unor obiective clare: dezvoltarea programelor de prevenție și screening, gestionarea integrată a bolilor cronice, digitalizarea reală a sistemului medical, investițiile în resursa umană și extinderea accesului la inovație. Senatoarea a subliniat că sănătatea trebuie abordată ca o componentă a securității naționale, afirmând că o societate sănătoasă este mai puternică, mai sigură și mai capabilă să răspundă provocărilor viitorului, iar reformele din domeniu trebuie să depășească ciclurile electorale și să fie construite în jurul nevoilor reale ale pacienților.

Dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, a evidențiat rolul esențial pe care sistemul de urgență îl are în funcționarea întregului mecanism medical, subliniind că medicina de urgență reprezintă locul în care solidaritatea, colaborarea și coordonarea instituțională se văd cel mai clar. Potrivit acesteia, ambulanța este adesea primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate, iar în spatele fiecărei intervenții se află profesioniști uniți de aceeași misiune: salvarea de vieți omenești, indiferent de dificultățile întâlnite. Managerul SABIF a atras atenția că, pe lângă profesionalism și competență, medicina trebuie să își păstreze dimensiunea umană, empatia și grija față de pacient, valori care nu pot fi înlocuite de tehnologie sau de inteligența artificială.

În intervenția sa, Alis Grasu a vorbit despre provocările cu care se confruntă serviciile de ambulanță, în special deficitul tot mai mare de medici și presiunea permanentă la care este supus personalul medical. Aceasta a susținut necesitatea consolidării resursei umane, a dezvoltării prevenției și a educației pentru sănătate, precum și a unor reglementări clare în viitoarea lege a sănătății. Totodată, managerul SABIF a subliniat că experiența pandemiei a demonstrat importanța întăririi structurilor de sănătate publică și a serviciilor de urgență, arătând că investițiile în personal, în pregătirea profesională și în distribuția echilibrată a specialiștilor reprezintă condiții esențiale pentru creșterea rezilienței sistemului medical românesc.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, comandant-director general al Spitalului Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu', a subliniat că sănătatea trebuie privită ca o componentă esențială a dezvoltării societății, iar construirea unei lumi mai bune începe cu dezvoltarea unor comunități mai sănătoase. Acesta a arătat că performanța unui sistem medical depinde de mai mulți factori care acționează simultan, de la educație, prevenție și cercetare, până la integrarea noilor tehnologii și consolidarea încrederii populației în instituțiile și profesioniștii din domeniul sănătății. În opinia sa, dezvoltarea unui sistem medical modern trebuie să se bazeze pe trei piloni fundamentali: educația medicală, cercetarea și infrastructura clinică, toate funcționând într-un cadru coerent și bine coordonat.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a atras atenția asupra impactului pe care dezinformarea îl poate avea asupra sănătății publice și asupra necesității consolidării programelor de prevenție, screening și vaccinare. Acesta a subliniat că provocările actuale, de la bolile cronice și rezistența la antibiotice până la amenințările epidemiologice globale, impun politici de sănătate centrate pe prevenție, acces echitabil la servicii medicale și creșterea gradului de educație pentru sănătate. Totodată, comandantul-director general al Spitalului Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu' a evidențiat importanța recâștigării încrederii populației în profesioniștii din sănătate, apreciind că viitorul sistemului medical trebuie construit în jurul siguranței pacientului, empatiei și răspunsului la nevoile reale ale cetățenilor.

Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, prodecan al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' și șefa Secției de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București, a subliniat că dezvoltarea unor sisteme de sănătate avansate reprezintă o necesitate și nu doar un concept teoretic. Aceasta a evidențiat faptul că performanța unui sistem medical modern nu poate fi măsurată exclusiv prin infrastructură, ci prin capacitatea de a integra rezultatele cercetării științifice în practica medicală de zi cu zi, oferind pacienților soluții personalizate și acces la cele mai noi tehnologii. Potrivit acesteia, legătura dintre activitatea clinică și cercetare reprezintă unul dintre elementele esențiale care permit creșterea calității actului medical și gestionarea cazurilor complexe din marile spitale universitare.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Diana Loreta Păun a pledat pentru trecerea de la o medicină predominant reactivă la una predictivă, preventivă și personalizată, bazată pe inovare, digitalizare și utilizarea inteligentă a noilor tehnologii. Aceasta a evidențiat rolul cercetării, al inteligenței artificiale, al genomicii și al terapiilor avansate în transformarea sistemului medical, subliniind că progresul real poate fi obținut doar prin colaborarea dintre mediul academic, clinicieni, autorități și factorii de decizie. În concluzie, decanul Facultății de Medicină a arătat că viitorul sănătății depinde de investițiile în educație, cercetare și resursa umană, exprimându-și încrederea că noile generații de medici vor continua procesul de modernizare a sistemului sanitar românesc.

Prof. univ. dr. Simin-Aysel Florescu, manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale 'Dr. Victor Babeș', a vorbit despre provocările dezvoltării sistemului public de sănătate din perspectiva unui manager care activează de peste un deceniu în conducerea unui spital de referință pentru bolile infecțioase. Aceasta a subliniat că dezvoltarea sistemului medical trebuie să fie un proces continuu, bazat pe obiective clare și pe politici consecvente, care să depășească schimbările administrative sau politice. Potrivit managerului Spitalului 'Victor Babeș', una dintre principalele probleme ale sistemului este lipsa continuității în implementarea proiectelor și a strategiilor de sănătate, multe dintre acestea fiind abandonate înainte de a produce rezultate concrete.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Simin-Aysel Florescu a pledat pentru consolidarea rolului expertizei profesionale în procesul decizional și pentru consultarea specialiștilor în elaborarea politicilor de sănătate. Aceasta a atras atenția asupra importanței pregătirii sistemului pentru amenințările epidemiologice, de la bolile infecțioase emergente până la situațiile de criză sanitară, subliniind necesitatea existenței unor mecanisme și protocoale funcționale la nivel național. Managerul Spitalului 'Victor Babeș' a arătat că progresul real al sistemului medical poate fi obținut doar prin leadership competent, consecvență în implementarea reformelor și investiții susținute în infrastructură, digitalizare și capacitatea de răspuns la provocările de sănătate publică.

Asist. univ. dr. Adrian Gabriel Marinescu, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase 'Prof. Dr. Matei Balș', a atras atenția asupra rolului esențial pe care educația și combaterea dezinformării îl au în succesul politicilor de sănătate publică. Acesta a subliniat că dezvoltarea unui sistem medical performant depinde nu doar de investițiile în infrastructură, tehnologie sau legislație, ci și de capacitatea populației de a înțelege și de a accepta măsurile de prevenție. În acest context, managerul Institutului 'Matei Balș' a evidențiat efectele negative ale infodemiei și ale teoriilor conspiraționiste, care continuă să afecteze încrederea populației în vaccinare și în recomandările specialiștilor, chiar și după lecțiile oferite de pandemia de COVID-19.

În intervenția sa, dr. Adrian Marinescu a vorbit și despre necesitatea consolidării medicinei preventive, a cercetării și a finanțării adecvate a programelor de sănătate publică. Acesta a arătat că progresele realizate în ultimii ani trebuie continuate prin investiții în proiecte europene, dezvoltarea capacității de cercetare și susținerea programelor naționale dedicate bolilor infecțioase. Totodată, managerul Institutului 'Matei Balș' a pledat pentru o mai mare implicare a experților în procesul decizional și pentru reducerea decalajelor dintre marile centre medicale și zonele insuficient deservite, apreciind că viitorul sistemului de sănătate depinde de echilibrul dintre prevenție, educație, expertiză profesională și accesul echitabil la servicii medicale.

Dr. Alina Epure, CEO NutriBalance, a pledat pentru introducerea educației pentru stil de viață sănătos ca direcție esențială de prevenție, pornind încă din copilărie. Aceasta a prezentat programul 'Să creștem generații sănătoase', lansat în 2024 și extins în România, Republica Moldova și Italia, prin care sunt implicați elevi, părinți și profesori. Potrivit acesteia, stilul de viață sănătos se construiește pe șase piloni fundamentali: alimentație, somn, mișcare, calitatea relațiilor, gestionarea stresului și prevenirea dependențelor, iar lipsa educației în aceste domenii generează dezechilibre care se transformă, în timp, în boli cronice.

În intervenția sa, dr. Alina Epure a atras atenția asupra datelor îngrijorătoare privind adolescenții, de la deficitul sever de somn și consumul de energizante, până la dependența de telefon, alimentația dezechilibrată și lipsa modelelor sănătoase în familie și la școală. Aceasta a subliniat că prevenția trebuie să se transforme în acțiuni concrete, prin politici de wellbeing, educație nutrițională, formarea profesorilor și implicarea părinților, astfel încât copiii să poată dezvolta comportamente sănătoase pe termen lung. Dr. Alina Epure a susținut că longevitatea începe din copilărie, iar construirea unor generații sănătoase presupune colaborarea dintre specialiști, școli, autorități și comunități.

Dr. Claudia Mihaela Vâlcu, șefa Secției de Pneumologie din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie 'Sfântul Ștefan' București, a evidențiat importanța colaborării dintre specialitățile medicale și dintre toate structurile implicate în actul medical. Aceasta a subliniat că îngrijirea pacientului presupune o cooperare permanentă între pneumologi, cardiologi, infecționiști, alergologi și alte specialități, precum și o comunicare eficientă între personalul medical și echipele de management. Potrivit medicului, numai printr-o abordare integrată și printr-un dialog constant între clinicieni și factorii de decizie poate fi asigurată o îngrijire de calitate, centrată pe nevoile reale ale pacientului.

În intervenția sa, dr. Claudia Mihaela Vâlcu a atras atenția asupra fenomenului de burnout care afectează tot mai mult personalul medical, pe fondul deficitului de specialiști, al volumului mare de muncă și al responsabilităților crescute din sistemul sanitar. Totodată, aceasta a subliniat rolul esențial al educației pentru sănătate și al participării active a pacientului la propriul tratament, apreciind că o bună înțelegere a bolii și respectarea recomandărilor medicale contribuie la reducerea presiunii asupra serviciilor de urgență. Medicul pneumolog a susținut, de asemenea, necesitatea promovării activității fizice în rândul copiilor și adolescenților, inclusiv în cazul celor cu afecțiuni cronice controlate, considerând că mișcarea și prevenția reprezintă componente importante ale unui stil de viață sănătos.

Dr. Valentin Veron Toma, cercetător în cadrul Institutului de Antropologie 'Francisc I. Rainer' al Academiei Române, a subliniat că spiritul critic manifestat de specialiștii din sănătate reprezintă un motor important al progresului și al reformei sistemului medical. Acesta a arătat că, deși România continuă să se confrunte cu dificultăți generate de lipsa continuității în politicile publice, există numeroși profesioniști care produc schimbări reale la nivelul instituțiilor în care activează și care contribuie la modernizarea sistemului prin inițiative concrete. Totodată, cercetătorul a evidențiat necesitatea consolidării relației dintre cercetarea științifică, practica medicală și procesul de elaborare a politicilor publice, astfel încât deciziile din domeniul sănătății să fie fundamentate pe dovezi și expertiză.

În intervenția sa, dr. Valentin Veron Toma a prezentat mai multe proiecte și inițiative europene în care este implicat, inclusiv un nou program internațional dedicat cercetării și promovării vaccinării, finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul căruia România va participa alături de unele dintre cele mai importante centre de cercetare din Europa. Acesta a pledat pentru integrarea conceptelor de sănătate planetară și 'One Health' în strategiile viitoare de sănătate publică, subliniind legătura tot mai evidentă dintre sănătatea populației, schimbările climatice și protecția mediului. Cercetătorul Academiei Române a atras atenția asupra necesității adoptării unor politici preventive adaptate noilor provocări, inclusiv cele generate de valurile de căldură și de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, apreciind că cercetarea poate oferi instrumentele necesare pentru dezvoltarea unor măsuri eficiente de protecție a populației.

Prof. univ. dr. Paraschiva Postolache, de la Universitatea de Medicină și Farmacie 'Grigore T. Popa' din Iași și Secția Clinică Recuperare Medicală Respiratorie a Spitalului Clinic de Recuperare Iași, a subliniat importanța educației medicale și a prevenirii în contextul provocărilor actuale din sănătate. Aceasta a atras atenția asupra efectelor fenomenului de nevaccinare și asupra necesității unei informări corecte a populației, apreciind că educația pentru sănătate trebuie să devină o prioritate pentru toate categoriile de vârstă. Totodată, profesorul ieșean a evidențiat rolul recuperării respiratorii ca parte integrantă a medicinei moderne, arătând că beneficiile acesteia depășesc sfera bolilor pulmonare și se extind asupra numeroaselor afecțiuni cronice care afectează calitatea vieții pacienților.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Paraschiva Postolache a prezentat experiența acumulată în aproape patru decenii de activitate în domeniul recuperării respiratorii, susținând extinderea accesului la aceste programe atât pentru pacienții cu afecțiuni cronice, cât și pentru persoanele aparent sănătoase, afectate de sedentarism, stres și stiluri de viață nesănătoase. Aceasta a evidențiat rolul tehnologiilor moderne, al digitalizării și al monitorizării la distanță în personalizarea tratamentului și în creșterea accesului la servicii de recuperare. Potrivit specialistului, recuperarea respiratorie contribuie la schimbarea durabilă a stilului de viață, la reducerea costurilor medicale și la creșterea calității vieții, reprezentând una dintre direcțiile importante pentru dezvoltarea viitoare a sistemului de sănătate.

Dr. Cristina Berteanu, director medical al Memorial România, a evidențiat transformarea profundă prin care trece medicina modernă, de la modelul reactiv, centrat pe tratament, către o medicină predictivă, personalizată și bazată pe date. Aceasta a prezentat experiența acumulată în dezvoltarea rețelei de oncologie coordonate în ultimul deceniu, unde tehnologiile de ultimă generație, digitalizarea traseului pacientului și utilizarea inteligenței artificiale au contribuit la creșterea preciziei diagnosticului și la îmbunătățirea rezultatelor terapeutice. Potrivit acesteia, progresul tehnologic, testarea genetică și dezvoltarea terapiilor țintite permit astăzi o abordare mult mai eficientă a bolilor oncologice, cu beneficii semnificative pentru supraviețuire, calitatea vieții și reducerea efectelor adverse.

În cadrul conferinței, dr. Cristina Berteanu a prezentat și rezultatele unui amplu consorțiu național realizat printr-un proiect finanțat prin PNRR, care a reunit instituții publice și private în vederea dezvoltării medicinei personalizate și a îmbunătățirii managementului pacientului oncologic. Aceasta a subliniat importanța colaborării dintre sectorul public și cel privat, oferind exemple de bune practici și arătând că astfel de parteneriate pot accelera accesul la inovație și la servicii medicale de înaltă performanță. Totodată, a pledat pentru dezvoltarea modelului de medicină '4P' - predictivă, preventivă, personalizată și participativă - în care pacientul devine un partener activ al echipei medicale, contribuind la luarea deciziilor și la gestionarea propriei stări de sănătate.

Dr. Mirela Tudorache, medic primar pneumolog în cadrul Dispensarului TBC Sector 3 București și coordonator tehnic al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei în București, a evidențiat complexitatea managementului pacienților diagnosticați cu tuberculoză, subliniind că succesul tratamentului depinde nu doar de actul medical, ci și de construirea unei relații de încredere și de lungă durată cu bolnavul. Potrivit acesteia, îngrijirea pacienților cu tuberculoză presupune menținerea legăturii cu aceștia pe tot parcursul tratamentului, asigurarea continuității terapiei după externare și integrarea măsurilor de prevenție și educație medicală. Medicul a arătat că mulți dintre acești pacienți provin din medii vulnerabile, confruntându-se cu sărăcie, adicții, lipsa locuinței sau probleme familiale, ceea ce transformă comunicarea și sprijinul psihologic în componente esențiale ale actului medical.
În intervenția sa, dr. Mirela Tudorache a subliniat importanța colaborării dintre sistemul medical, autoritățile locale, mediatorii sanitari și organizațiile neguvernamentale pentru susținerea pacienților aflați în situații dificile. Aceasta a explicat că tratamentul tuberculozei necesită timp, răbdare și o implicare constantă a echipei medicale, care ajunge adesea să dezvolte relații apropiate cu pacienții pentru a preveni abandonul terapiei. Specialistul a atras atenția că obiectivele internaționale privind eliminarea tuberculozei rămân dificil de atins în actualele condiții sociale și economice, însă eforturile continue de prevenție, monitorizare și sprijin acordat persoanelor vulnerabile contribuie la limitarea impactului bolii asupra comunității și la protejarea sănătății publice.

Dr. Lidija Milicevic, General Manager Vaccines în cadrul Sanofi România, a susținut că prevenția trebuie să devină o prioritate strategică a sistemului de sănătate, subliniind că investițiile în imunizare generează beneficii semnificative atât pentru pacienți, cât și pentru întregul sistem medical. Aceasta a atras atenția asupra nivelului redus al finanțării sănătății în România și asupra consecințelor acestuia, de la accesul întârziat la terapii inovatoare până la rate ridicate ale deceselor prevenibile. Potrivit reprezentantei Sanofi, programele moderne de imunizare reprezintă una dintre cele mai eficiente investiții în sănătatea publică, contribuind la reducerea spitalizărilor, a complicațiilor și a presiunii asupra infrastructurii medicale.
În intervenția sa, dr. Lidija Milicevic a oferit exemplul infecției cu virusul respirator sincitial (VSR), care afectează în special sugarii și generează un număr important de spitalizări în România. Aceasta a evidențiat faptul că numeroase state europene au implementat deja soluții moderne de protecție pentru nou-născuți, în timp ce accesul la astfel de măsuri preventive rămâne limitat în România din cauza unor bariere legislative și administrative. Reprezentanta Sanofi a pledat pentru actualizarea cadrului legislativ astfel încât noile instrumente de imunizare și prevenție să poată fi integrate rapid în sistemul de sănătate, apreciind că cele mai performante sisteme medicale sunt cele care investesc în prevenirea bolilor și nu doar în tratarea acestora după apariție.

Șef lucrări psiholog dr. Adriana Cotel, de la Catedra de Etică și Integritate Academică a Universității de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' din București, a atras atenția asupra fenomenului de burnout în rândul personalului medical, pe care l-a descris drept o veritabilă problemă de siguranță națională. Ea a explicat că epuizarea profesională nu apare brusc, ci se instalează treptat, pe fondul presiunii continue, al suprasolicitării și al lipsei resurselor necesare pentru a face față provocărilor zilnice. Potrivit acesteia, una dintre cele mai periculoase etape este apariția cinismului profesional, moment în care cadrele medicale nu mai găsesc energia necesară pentru a fi alături de pacienți sau de colegi. Adriana Cotel a subliniat și impactul noilor tehnologii asupra sănătății ocupaționale, vorbind despre fenomenul de 'burnout digital', generat de suprasolicitarea informațională, de imposibilitatea de a delimita viața profesională de cea personală și de conectarea permanentă la mediul online.

În intervenția sa, psihologul a pledat pentru dezvoltarea unei culturi a grijii față de sine în rândul profesioniștilor din sănătate și pentru implementarea unor măsuri concrete de prevenire a epuizării profesionale. Ea a evidențiat importanța valorilor precum integritatea, compasiunea, responsabilitatea și respectul, dar și necesitatea reconectării la propriile resurse și la sensul profesiei medicale. Totodată, a anunțat că echipa de cercetare din care face parte lucrează la validarea primului instrument românesc de evaluare a burnout-ului, care va permite măsurarea reală a fenomenului și elaborarea unor politici publice dedicate protejării personalului medical. Mesajul său final a fost unul de reflecție și responsabilitate personală: 'Grija de tine nu este un lux', ci o condiție esențială pentru a putea avea grijă de ceilalți.

Dr. Emilian Imbri a susținut una dintre cele mai directe și critice intervenții ale panelului, afirmând că marile probleme ale sistemului de sănătate nu sunt generate doar de lipsa resurselor sau de deciziile politice, ci și de mentalitățile și complicitățile construite în timp. Fostul manager al unui spital de boli infecțioase a remarcat că, deși medicina și infrastructura au evoluat, dificultățile fundamentale din sistem au rămas aproape neschimbate. El a atras atenția asupra diferenței dintre discursurile specialiștilor și percepția publică, arătând că mesajele despre vaccinare, prevenție și sănătate publică se lovesc adesea de neîncredere și dezinformare. În opinia sa, schimbarea reală nu poate veni doar de la vârful sistemului, ci trebuie să pornească de la nivelul societății, prin educație, responsabilitate și asumarea unor valori sănătoase încă din școală și familie.

În intervenția sa, Emilian Imbri a pledat pentru introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie în școli și a criticat lipsa de voință pentru implementarea unor proiecte esențiale în domeniul sănătății publice. El a vorbit despre dificultatea promovării măsurilor de prevenție într-o societate tot mai influențată de teoriile conspirației și de discursurile antivacciniste, subliniind că specialiștii trebuie să iasă din spațiile confortabile și să dialogheze direct cu cei care resping recomandările medicale. În concluzie, medicul a transmis un mesaj realist, dar optimist, afirmând că schimbarea este posibilă doar prin implicare constantă și prin reconstruirea încrederii dintre profesioniștii din sănătate și societate.

Constantin Poiană, managerul Spitalului 'Prof. Dr. Eduard Apetrei' din Buhuși, și-a exprimat speranța că noul sistem de finanțare bazat pe performanță, anunțat pentru perioada următoare, va aduce schimbări reale în sănătate. El a prezentat exemplul unității pe care o conduce, unde aproape o treime dintre pacienți provin din alte județe ale țării, dovadă că și un spital din afara marilor centre universitare poate deveni un reper de calitate. Managerul a subliniat că succesul nu vine din marketing, ci din încrederea pacienților care aleg să revină pentru serviciile medicale oferite, insistând asupra nevoii de a recompensa performanța și de a încuraja competiția sănătoasă între unitățile medicale.

În intervenția sa, Constantin Poiană a vorbit și despre proiectele de modernizare implementate la Buhuși, inclusiv prima secție SMART dintr-un spital public românesc, unde pacienții sunt monitorizați cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit acestuia, tehnologia a contribuit la eliminarea evenimentelor adverse și a demonstrat că inovația poate avea rezultate concrete atunci când este aplicată corect. Totodată, el a atras atenția asupra dificultăților financiare și a blocării angajărilor în sistemul sanitar, apreciind că viitorul sănătății românești depinde de curajul de a implementa reforme reale, de investiții în performanță și de păstrarea unor standarde ridicate de organizare și disciplină în spitale.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, a atras atenția asupra celei mai mari vulnerabilități a sistemului sanitar românesc: lipsa educației pentru sănătate și a culturii prevenției. Pornind de la experiența proiectului de screening pentru cancer colorectal desfășurat în București și Ilfov, acesta a arătat că principala dificultate nu a fost organizarea programului, ci convingerea oamenilor sănătoși să participe la investigații preventive. Potrivit lui, foarte mulți români nu înțeleg de ce ar trebui să meargă la medic atunci când nu au simptome, iar această mentalitate afectează succesul programelor de screening, vaccinare și prevenție. Gănescu a subliniat că problema pornește din educație, atât în familie, cât și în școală, și că lipsa unei culturi a sănătății se reflectă deja în comportamentul noilor generații.

Liderul organizațiilor de pacienți a evidențiat și dificultățile întâmpinate chiar în interiorul sistemului medical, amintind că doar aproximativ 100 dintre cei peste 1.100 de medici de familie din București și Ilfov au participat la programul de screening, deși activitatea era remunerată. În opinia sa, sistemul nu poate aștepta ca populația să vină singură către serviciile de prevenție, ci trebuie să meargă activ către cetățeni prin informare, educație și parteneriate locale. Radu Gănescu a concluzionat că progresul real poate fi obținut doar prin colaborarea dintre asociațiile de pacienți, profesioniștii din sănătate, managerii de spitale și autoritățile publice, într-un efort comun de a crește nivelul de educație medicală și de a consolida încrederea populației în sistemul de sănătate.

Alina Comănescu, reprezentant al pacienților, navigator de pacienți și pacient expert, a susținut că un sistem de sănătate performant începe cu mult înainte ca pacientul să ajungă în cabinetul medicului. Vorbind atât din perspectiva activității din România, cât și din cea de vicepreședinte al organizației europene Digestive Cancers Europe, aceasta a subliniat că prevenția, educația și accesul la informație trebuie să devină fundamentele politicilor publice de sănătate. Potrivit acesteia, sistemele medicale continuă să investească prea mult în tratarea bolilor și prea puțin în prevenirea lor, deși costurile tratamentelor pentru afecțiuni grave, precum cancerul, sunt uriașe. Alina Comănescu a pledat pentru extinderea programelor de screening populațional și pentru implicarea activă a cetățenilor în gestionarea propriei sănătăți, arătând că prevenția nu înseamnă întotdeauna evitarea bolii, ci depistarea ei în stadii în care șansele de vindecare sunt foarte ridicate.

În același timp, reprezentanta pacienților a evidențiat întârzierile majore cu care România se confruntă în accesul la inovație, pacienții așteptând ani întregi pentru tratamente moderne. Ea a arătat însă că inovația nu înseamnă doar medicamente noi, ci și utilizarea tehnologiei, a inteligenței artificiale și a unor modele moderne de colaborare între medici, cercetători și pacienți. Alina Comănescu a prezentat proiecte dedicate supraviețuitorilor de cancer și a insistat asupra necesității ca vocea pacienților să fie inclusă în elaborarea politicilor publice, conform principiului 'Nimic despre noi fără noi'. În concluzie, aceasta a afirmat că un sistem medical sustenabil poate fi construit doar prin prevenție, inovație, încredere și atenție acordată celor mai vulnerabili pacienți, de la bolnavii cu afecțiuni rare până la persoanele din grupurile defavorizate.

PARTENER AL CONFERINȚEI: SANOFI Romania

Sponsori ai Summit-ului: Banca Transilvania, Valvis Holding

Partener Gold al Summit-ului: INCD Turbomotoare COMOTI

Parteneri ai Summit-ului: Aqua Carpatica, ICI București, Stada Romania

Summit-ul este organizat cu sprijinul:

Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Statul Major al Forțelor Terestre Române, Jandarmeria Română, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Emblematic România, Colegiul Medicilor din România, Camera de Comerț și Industrie România Israel, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Asociația Producătorilor de Energie Electrică HENRO, IATA, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Național de Boli Infecțioase 'Prof. Dr. Matei Balș', Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului 'Alessandrescu-Rusescu', Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale 'Dr. Victor Babeș', Spitalul 'Prof Dr Aduard Apetrei' Buhuși, Societatea Română de Sindrom Lynch, Comitetul Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, Centrul Medical Internațional București, Silhouette Medical Beauty.

Parteneri academici:

Academia de Poliție 'Alexandru Ioan Cuza', Academia de Studii Economice din București, POLITEHNICA București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism 'Ion Mincu', Universitatea Româno-Americană, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Parteneri media:

Agenția Națională de Presă Agerpres, Business Voice, Calea Europeana, Capital, Doctorul Zilei, Electricianul, EuroNews, Evenimentul Zilei, Infofinanciar.ro, InvestEnergy, Iubim Brașovul, Kidsnews.ro, LuxuryOnline, Radio România prin canalele Radio Romania Actualitati, Radio Bucuresti FM și Agenția Rador, Ro Health Review, Sănătatea Press Group, Sănătatea.Tv, Tele7Abc.

Înregistrarea integrală a conferinței pe: https://youtu.be/QOl7zllZCBI