Franța va întări forțele de poliție cu trupe militare și va organiza o operațiune de securitate de amploare pentru noile proteste programate pentru sâmbătă, a anunțat guvernul marți, recunoscând deficiențe în gestionarea violențelor de weekendul trecut, relatează Reuters.

'Desfășurarea de sâmbătă va fi masivă', a declarat premierul Sebastien Lecornu, adăugând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii, după ce revoltele și actele de jaf au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul și alte orașe pe 17 octombrie.

Într-o dezbatere pe alocuri tensionată, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a precizat că armata va fi mobilizată alături de poliție, în timp ce guvernul a promis o revizuire a tacticilor, pe fondul criticilor generalizate privind faptul că centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile.

Prezentând criza drept o alegere 'între violență și Republică', Lecornu a pus tulburările pe seama unor grupări de extremă stânga. Acestea, la rândul lor, au acuzat guvernul că a subestimat furia populației cauzată de costul ridicat al vieții și de degradarea serviciilor publice.

Tulburările au șocat Franța, atât prin amploarea lor, cât și prin incapacitatea aparentă a poliției de a le ține sub control, amplificând tensiunile în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, un context în care candidații de extremă dreapta și de extremă stânga înregistrează scoruri ridicate în sondaje.

Protestele din alte țări europene, precum Italia și Albania, au alimentat temerile că nemulțumirea legată de nivelul de trai riscă să se extindă pe întregul continent, într-o perioadă în care multe națiuni, inclusiv Franța, se confruntă cu dificultăți bugetare.

O noapte de calm relativ în Franța a urmat instituirii unor interdicții de circulație punctuale în mai multe zone afectate de tulburări, guvernul considerând că această măsură a contribuit la restabilirea controlului.

În centrul Parisului, poliția a evacuat și a asigurat paza în Place de la Republique pe parcursul nopții, în timp ce un elicopter survola zona. La Lille, în nordul țării - unde interdicția de circulație a vizat doar minorii -, forțele de ordine au patrulat prin centrul orașului, verificând identitatea trecătorilor.

Primarul din Marsilia, Benoit Payan, a anunțat că, începând de marți seara, vor fi impuse interdicții de circulație pentru minori în perimetrul zonelor comerciale afectate cel mai grav de revoltele din weekend.

Lecornu a recunoscut existența unor deficiențe în reacția statului în weekend, menționând eșecuri la nivelul serviciilor de informații, faptul că dispozitivele polițienești au fost prea statice și decizia autorităților împotriva anulării concediilor planificate ale polițiștilor.

Nunez și-a cerut scuze pentru aceste lacune. 'Regret profund cele întâmplate. Îmi asum partea mea de responsabilitate', a declarat el.

Parlamentul înființează o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, în timp ce autoritățile au mobilizat 200 de anchetatori pentru a-i identifica și depista pe cei implicați în violențele stradale.

Poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat un incendiu care a distrus o primărie istorică din orașul Limoges, situat în centrul țării, în timpul revoltelor. Autoritățile au declarat că bărbatul se afla pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate și că făcea parte dintr-o grupare de extremă stângă.

Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaissance pentru Paris, a declarat pentru Reuters că anumite aplicații au devenit 'un sistem de tip walkie-talkie pentru participanții la revolte și pentru cei care comit jafuri'.

Principalul sindicat studențesc din Franța, UNEF, a făcut apel la noi proteste pentru ziua de sâmbătă, promițând să mențină presiunea asupra guvernului condus de Macron, invocând o deteriorare a sistemului de învățământ și o subfinanțare a acestuia. 'Continuăm', a transmis organizația pe rețelele de socializare.

Separat, grupuri care se identifică drept 'Gilets Jaunes' ('Vestele Galbene') au făcut apel la acțiuni de protest pe fondul creșterii costurilor la combustibil.

Mișcarea 'Vestele Galbene' - în mare parte inactivă în ultimii ani - a apărut în 2018, în timpul primului mandat al lui Macron, ca reacție la planurile de majorare a taxelor pe benzină. Blocajele rutiere au continuat luni de zile, până când guvernul a făcut concesii costisitoare pe care, în prezent, și le poate permite cu mare dificultate.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Ady Ivaşcu)