Ziua internațională a cafelei, marcată anual la 1 octombrie, are ca obiectiv recunoașterea cafelei ca fiind mult mai mult decât o simplă comandă într-o cafenea. Aceasta poate fi, simultan, o cultură agricolă, un produs de export, un ritual zilnic, un simbol al ospitalității, o artă, un obicei la locul de muncă și un ingredient creativ. Toții consumatorii de cafea trebuie să înțeleagă ce se află în ceașcă, ce anume a determinat acel gust și cine a contribuit la parcursul cafelei până în acel punct, notează https://www.internationalcoffeeday.org/ și https://manvsdrinks.com/.
Această zi nu impune o singură modalitate de a consuma cafeaua. Un espresso simplu este la fel de valoros precum o cafea la filtru fără cofeină, o porție de 'kaapi' preparată în familie, o cafea vietnameză făcută la 'phin' sau un pahar de 'cold brew'. Elementul comun este atenția față de origine, preparare, oameni și alegerile care transformă sămânța din interiorul fructului într-o băutură desăvârșită.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Acest eveniment este coordonat de Organizația Internațională a Cafelei (OIC), care în martie 2014, a convenit să îi dedice ziua de 1 octombrie, conform https://ico.org/. Prima ediție a Zilei internaționale a cafelei a avut loc la 1 octombrie 2015 și a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internațional al Cafelei (ICC) și cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfășurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct.), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit https://www.internationalcoffeeday.org/.
Rezoluția 6/2025 din 4 iulie 2025, intitulată 'Ziua internațională a cafelei', adoptată de Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, în cadrul celei de-a 44-a sesiuni, recunoaște importanța culturală, socială și istorică a cafelei, de la originile sale până la rolul său semnificativ în dezvoltarea societăților contemporane, în cadrul cărora a devenit nu doar o importantă marfă agricolă și o sursă de subzistență pentru comunități, ci și un simbol al interacțiunii sociale, al expresiei culturale și al tradiției cotidiene, transmis din generație în generație, notează https://digitallibrary.un.org/.
La 10 martie 2026, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția A/RES/80/248, prin care data de 1 octombrie a fost desemnată Ziua internațională a cafelei. În acest sens, invită toate statele membre, organizațiile din cadrul sistemului ONU, membrii instituțiilor specializate și observatorii Adunării Generale, alte organizații internaționale, regionale și subregionale, precum și alte părți interesate relevante, inclusiv societatea civilă, popoarele indigene, comunitățile locale, sectorul privat și mediul academic, să marcheze Ziua internațională a cafelei, după caz, prin activități menite să sporească gradul de conștientizare cu privire la importanța cafelei și la impactul acesteia din punct de vedere economic, social și de mediu - inclusiv asupra securității alimentare și a nutriției - și la interacțiunile sale cu funcțiile ecosistemelor.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
***
Organizația Internațională a Cafelei (OIC), principala organizație interguvernamentală din lume dedicată cafelei, a fost înființată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, în contextul în care cafeaua verde neprăjită avea o mare importanță economică și era una dintre cele mai tranzacționate mărfuri agricole din lume. Este singura organizație internațională care reunește guvernele exportatoare și importatoare de cafea și construiește parteneriate globale eficiente între guverne, industria cafelei, societatea civilă și cultivatorii de cafea, ghidate de obiectivul primordial de a realiza un sector durabil și rezistent și de prosperitatea tuturor comunităților de cultivatori din întreaga lume.
Organizația și toți membrii și partenerii săi din sectorul privat și societatea civilă împărtășesc aceeași viziune: sectorul cafelei este o ancoră crucială pentru dezvoltare și un motor al prosperității și durabilității; producerea și consumul de cafea ajută la transformarea lumii într-un loc mai bun, generând locuri de muncă și venituri în peste 60 de țări producătoare de cafea și pentru milioane de oameni din întreaga lume implicați în sectorul cafelei. Generarea și partajarea de soluții inovatoare și circulare pentru lanțul global al cafelei va stimula sustenabilitatea economică, socială și de mediu, de la semințe la ceașcă, de la fermieri la barista și producători până la consumatori, producători și distribuitori. OIC numără, în prezent, 49 de membri (75 de țări), respectiv 42 de membri exportatori și 7 membri importatori (inclusiv Uniunea Europeană), potrivit https://ico.org/.
***
Povestea plantei de cafea începe în Africa tropicală. Soiul Arabica este asociat în special cu zonele muntoase ale Etiopiei, în timp ce genul Coffea cuprinde numeroase specii răspândite în Africa și pe insulele din apropiere. Povestea binecunoscută despre Kaldi și caprele sale pline de energie este o legendă, care a supraviețuit datorită caracterului memorabil și nu pentru că istoricii ar putea dovedi autenticitatea sa, notează site-ul https://manvsdrinks.com/.
Cele mai clare dovezi timpurii privind cultivarea și consumul cafelei - în forma pe care o cunoaștem astăzi - indică Yemenul secolului al XV-lea. Cafeaua a circulat prin intermediul rutelor comerciale de la Marea Roșie și a devenit parte integrantă a vieții sociale și religioase. Cafenelele s-au răspândit în întreaga lume arabă și în sfera de influență otomană, devenind spații dedicate conversației, comerțului, spectacolelor și schimbului de informații.
De acolo, plantele și obiceiurile legate de consumul cafelei s-au răspândit în Europa, Asia și America. Puterile coloniale au mutat plante, resurse funciare și forță de muncă prin sisteme inechitabile, iar geografia modernă a cafelei poartă încă amprenta acelei istorii. A celebra cafeaua în mod onest înseamnă a-i aprecia latura creativă, fără a uita însă că lanțul de aprovizionare începe cu munca agricolă, nu cu espressorul dintr-o cafenea.
Din punct de vedere botanic, boaba de cafea nu este o boabă (precum fasolea). Este sămânța din interiorul unui fruct numit, de obicei, 'coffee cherry'. Cele mai multe 'coffee cherry' conțin două semințe așezate față în față, deși se poate forma o singură sămânță rotundă, numită 'peaberry'. Sămânța trebuie separată de fruct, uscată, prelucrată, sortată, exportată sau vândută pe piața internă, prăjită, lăsată la odihnit, măcinată și infuzată. Fiecare etapă poate influența profilul de aromă.
Din punct de vedere botanic, cafeaua aparține genului Coffea. Baza de date 'Plants of the World Online' a Grădinii Botanice Regale Kew, din Londra, descrie aproximativ 125 de specii. Producția comercială este dominată de Coffea arabica și Coffea Robusta. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)