În opinia acestuia, primăvara rece și ploioasă ar fi putut influența negativ supraviețuirea puilor, întrucât în natură, atunci când resursele nu sunt suficiente, părinții elimină adesea puii mai slabi pentru a-i putea crește pe cei rămași. 'Anul acesta, cred că din cauza că a fost o primăvară ploioasă și rece, au fost mai puțini pui decât anul trecut. Anul trecut găseam, de regulă, doi sau trei pui într-un cuib. Anul acesta, în majoritatea cuiburilor am găsit unul sau doi pui, iar cuiburile cu trei pui au fost rare. (...) Părinții, dacă văd că nu pot să-i crească pe toți, pe cel mai slab îl aruncă din cuib. (...) Ei știu că ori cresc un pui sau doi, ori niciunul. Asta e legea naturii', a arătat Hegyi Barna. Puilor li s-au atașat două inele de identificare primite de la Societatea Ornitologică Română, prin intermediul Asociației Milvus. Unul dintre inele este metalic și conține un cod unic de identificare, iar celălalt este din plastic alb, cu un cod care poate fi citit de la distanță. Inelarea propriu-zisă a fost făcută de ornitologii de la Parcul Național Duna-Ipoly din Ungaria, care au competențe în acest domeniu, cu sprijinul specialiștilor români. Potrivit lui Hegyi Barna, în ultimii trei ani au fost inelate peste 100 de berze în zonă, iar monitorizarea acestora va permite obținerea unor informații importante despre migrație și comportamentul păsărilor. El a precizat că se așteaptă ca anul viitor să revină în România primii pui inelați la Joseni, care atunci vor fi adulți. Conform directorului parcului național, berzele tinere petrec, de regulă, trei-patru ani în Africa pentru a prinde puteri și a ajunge la maturitate, înainte de a reveni în zonele de reproducere. 'Anul viitor așteptăm primele berze să se întoarcă. Ele stau cam trei-patru ani în Africa, până la maturitate', a arătat directorul parcului. Hegyi Barna a mai menționat că interesul comunității pentru protejarea berzelor este unul ridicat, localnicii așteptând cu entuziasm acțiunea de inelare. Oamenii cunosc amplasamentul cuiburilor, urmăresc anual revenirea păsărilor și apariția puilor, tot ei fiind cei care avertizează specialiștii dacă un pui este căzut din cuib sau o pasăre este rănită. De asemenea, acțiunea a avut și o importantă componentă educativă. Numeroși elevi de la școlile din comună au asistat cu bucurie la procesul de inelare, au răspuns la întrebările ornitologilor și au avut voie chiar să mângâie puii. În mod obișnuit, inelarea se realizează direct în cuib, însă, pentru a le oferi copiilor ocazia să urmărească îndeaproape procesul, ornitologii coboară uneori puii la sol, după care îi reașază în siguranță în cuib. La fel ca și în anii trecuți, în timpul verificării cuiburilor, specialiștii au găsit frecvent deșeuri din plastic, cum ar fi sfori de la baloții de paie și bucăți de saci de rafie, pe care berzele le-au folosit pentru construirea cuiburilor. Aceste materiale reprezintă un pericol pentru pui, deoarece se pot înfășura în jurul picioarelor și pot provoca răni grave, iar în cele din urmă moartea acestora. 'Faptul că taie sforile de pe baloți și le lăsa acolo este cel mai păgubos lucru care se poate face. Pentru că berzele le adună imediat, întrucât pentru ele pare un material foarte bun și rezistent pentru cuib. Numai că nu e ca și fânul sau iarba, pentru că nu se descompune. Și puiul se mișcă acolo, în cuib, și i se înfășoară în jurul piciorului. Anul acesta nu am găsit pui cu sfori înfășurate în jurul picioarelor. Dar în anii trecuți am găsit chiar și pui care nu au mai putut fi salvați', a spus Hegyi Barna. Directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș a atras atenția și asupra riscului de electrocutare a berzelor tinere în perioada în care învață să zboare, precum și asupra pericolului reprezentat de cuiburile amplasate pe stâlpii de electricitate, care pot deveni instabile după acumularea de materiale și în urma ploilor abundente.