Specialiștii Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Marină (INCDM) 'Grigore Antipa' din Constanța au anunțat, după aproape un an de cercetare, posibilitatea creșterii păstrăvului curcubeu în ferme marine, puietul pe care aceștia l-au transferat experimental din apă dulce în apă sărată adaptându-se noilor condiții.
'Pariu câștigat: 'somonul' de Marea Neagră!', au anunțat cercetătorii INCDM 'Grigore Antipa' pe pagina de Facebook a instituției, prezentând rezultatele cercetărilor de creștere a păstrăvului curcubeu în apă marină, după un an.
În noiembrie 2024, loturi de puiet de Oncorhynchus mykiss (biomasă medie de 35 grame), oferit de Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, au fost transferate direct în sistemul recirculant marin (RAS) al INCDM.
'În ciuda schimbării bruște a salinității (de la apă dulce la 15‰) și a diferenței de temperatură relativ mare (de la 10°C la 15°C), toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres. Pe durata experimentului, am înregistrat mortalitate zero, atât la transferul brusc din apa dulce în apa marină, cât și pe întreaga perioadă monitorizată; utilizarea sistemului RAS modern a asigurat un control optim al parametrilor de mediu. Referitor la toleranța la temperatură, am constatat că indivizii de O. mykiss încep să își modifice comportamentul când apa depășește 22°C, refuzând complet hrănirea la o temperatură de 24,5°C. Salinitatea, pe de altă parte, nu a fost deloc problematică, valoarea constantă de 14-16‰ fiind optimă pentru o creștere susținută, fără șoc osmotic ca urmare a transferului brusc. Valorile oxigenului dizolvat (saturabilitate medie 65%) și ale pH-ului (medie înregistrate în timpul experimentului au fost bune pentru acvacultura păstrăvului-curcubeu', sunt printre principalele observații ale studiului.
Păstrăvii transferați din apă dulce în apă marină au ajuns să aibă, într-un an, biomase medii de 1,6 kilograme.
'Creșterea înregistrată în RAS a fost susținută, păstrăvii multiplicându-și biomasa inițială de peste 40 ori, atingând, după 1 an în apă marină, biomase medii de peste 1.600 g, valori excelente', au mai spus reprezentanții INCDM 'Grigore Antipa'.
Conform acestora, nu au fost documentate probleme majore de bunăstare animală sau sănătate a peștilor, fiind înregistrată doar ocazional afecțiunea denumită 'water belly' - boală caracteristică salmonidelor crescute în apă sărată, ce se manifestă prin mărirea excesivă și umplerea stomacului cu apă. Hrănirea a fost oprită pentru o zi și, ulterior, balonarea a scăzut și în cele din urmă a dispărut, peștii afectați recuperându-se complet.
Furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la creșterea calității cărnii prin procesul de 'somonare', exemplarele având o colorație a cărnii caracteristică roz intens, care le crește atractivitatea comercială.
'Echipa de acvacultură a INCDM va continua colaborarea susținută cu mediul privat, prin oferirea atât de informații de specialitate, dar și prin noi experimente', au mai informat reprezentanții INCDM 'Grigore Antipa'. AGERPRES/(AS - redactor: Nona Jalbă, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)
