Producția la strugurii de masă în județul Prahova a fost mult redusă din cauza înghețului din primăvară, însă calitatea strugurilor obținuți este peste media ultimilor cinci ani, a declarat, pentru AGERPRES, Sabin Baniță, oenolog la o cramă din zona Dealu Mare.

Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Prahova, Viorel Simion, a precizat că, potrivit estimărilor, producția medie de anul acesta este de 1.800 de kg/ha la strugurii de masă față de producția de 3.100 kg/ha înregistrată anul trecut.

Această categorie de struguri a fost mai afectată de înghețul de primăvară decât strugurii de vin, unde producția medie estimată este de 3.500 kg/ha, față de 3.600-3.700 kg/ha anul trecut, a explicat acesta, pentru AGERPRES.

Calitatea strugurilor este însă mai bună față de cea de anul trecut.

'Privind retrospectiv, putem spune că 2025 este un an memorabil, în primul rând prin înghețurile din aprilie care au rămas în memoria viticultorilor. Din punct de vedere calitativ însă, strugurii obținuți s-au situat peste media ultimilor cinci ani, aducând promisiunea unor vinuri elegante, concentrate și de mare expresivitate. Din punct de vedere cantitativ, pierderile au fost evidente, iar viticultorii au avut de suferit', a declarat, pentru AGERPRES, oenologul Sabin Baniță.

Potrivit acestuia, viticultura din România traversează de mai mulți ani o perioadă complicată, marcată de secetă pedologică și de schimbări climatice accentuate.

'În acest context, anul viticol 2025 a venit după un 2024 extrem de cald și secetos, în special în Dobrogea, Muntenia și Oltenia, unde plantațiile au intrat în noul an cu resurse de apă în sol considerabil diminuate. Pentru podgoria Dealu Mare, iarna 2025 a adus însă o gură de oxigen: precipitații consistente și temperaturi normale perioadei au reechilibrat parțial deficitul acumulat. Totuși, începutul de aprilie a pus viticultorii la încercare. Câteva zile cu temperaturi sub zero grade Celsius au compromis parțial recolta, mai ales pentru soiurile timpurii cu coacere devreme - Fetească Neagră, Fetească Albă, Chardonnay, Pinot Noir și Sauvignon Blanc fiind printre cele mai afectate. A urmat o primăvară ploioasă, benefică pentru Dealu Mare, care a reconstituit o parte din rezerva de apă din sol și a permis viței de vie să urmeze un ciclu vegetal relativ normal. În zonele afectate de îngheț însă, pierderile de rod au fost considerabile, situându-se între 50 și 80%', a precizat sursa citată.

Pe de altă parte, luna august a venit cu lipsa precipitațiilor, ceea ce a determinat o evoluție mai rapidă a coacerii strugurilor.

'Drept urmare, culesul a început, în majoritatea cramelor din Dealu Mare, încă de la finalul lunii august, în funcție de obiectivele fiecărui producător. Estimările inițiale privind producția nu s-au confirmat, recolta fiind cu 15-30% mai mică, în funcție de zonă', mai spune specialistul.

În acest context, arată oenologul, oferta limitată, în special la soiurile albe, și cererea ridicată au dus la o creștere semnificativă a prețului strugurilor, mult peste media ultimilor cinci ani.

'În plus, numeroase crame, confruntate cu lipsa producției locale, au fost nevoite să se aprovizioneze cu struguri din alte regiuni viticole. Concurența pentru achiziția materiei prime a fost una acerbă', a mai afirmat Sabin Baniță. AGERPRES / (AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)