Marocul a afirmat joi că niciun element nu permite implicarea sa în afluxul de migranți către exclava Ceuta de la sfârșitul lunii iulie și a declarat că refuză să servească drept 'țap ispășitor' pentru 'reglări de conturi' în Spania, notează AFP.

Aceasta este prima reacție publică oficială a Rabatului după evenimentele din 30 și 31 iulie.

Peste 70.000 de migranți au intrat atunci cu forța, pe jos sau înot, în Ceuta, exclavă spaniolă din nordul Marocului. Alături de Melilla, Ceuta constituie unul dintre singurele două teritorii ale Uniunii Europene care au o frontieră terestră cu Africa.

Afluxul s-a soldat cu zeci de morți și dispăruți.

'Nicio dată, fapt sau raport nu stabilește vreo implicare a autorităților marocane', a declarat Ministerul marocan de Externe într-un comunicat difuzat de agenția oficială MAP.

'Regatul Marocului refuză să fie un fond de comerț preelectoral și nu acceptă, de asemenea, să fie țapul ispășitor al unor reglări de conturi politicianiste', a adăugat acesta.

Majoritatea persoanelor care au reușit să treacă frontiera au plecat imediat după aceea, însă câteva mii dintre ele - 5.000, potrivit guvernului premierului spaniol Pedro Sanchez, sau cel puțin 10.000, conform autorităților locale din Ceuta - sunt în continuare prezente în enclavă, multe dormind pe străzi sau pe plaje.

Această declarație a Ministerului marocan de Externe vine în contextul în care suspiciunile privind o eventuală responsabilitate a Rabatului s-au accentuat în ultimele zile, după scurgerea unui raport de poliție care menționa 'permisivitatea' forțelor de securitate marocane în timpul acestei crize fără precedent.

La rândul său, Sanchez a dat asigurări în repetate rânduri că nu are 'nicio dovadă' privind implicarea Marocului în sosirea migranților, o poziție aspru criticată de mai mulți membri ai opoziției spaniole.

Problema rolului Marocului a fost, de asemenea, examinată de serviciile de informații spaniole care au declasificat miercuri mai multe rapoarte ce avertizau cu privire la riscul unor 'afluxuri masive' de migranți în Ceuta, majoritatea tineri marocani.

Unul dintre aceste documente, publicat de serviciile de informații militare pe 30 iulie, la mijlocul zilei, afirma că era 'foarte probabil ca autoritățile marocane să nu încurajeze activ valul migrator, dar că au acționat până în prezent cu neglijență și pasivitate'.

În fața a ceea ce califică drept un 'rechizitoriu împotriva Marocului', ministerul a interpelat, la rândul său, autoritățile spaniole cu privire la gestionarea crizei de către acestea: 'De ce nu sunt respinși migranții ilegali, în condițiile în care guvernul marocan s-a angajat oficial să îi reprimească? De ce sunt minorii neînsoțiți ținuți departe de familiile lor, deși Marocul a solicitat insistent întoarcerea lor?'.

'Răspunsul la aceste întrebări nu trebuie căutat în Maroc, ci la actorii spanioli vizați', a afirmat acesta.

De asemenea, Rabatul a calificat criza drept 'regretabilă', considerând că faptele necesită 'cu siguranță o examinare aprofundată pentru a le defini circumstanțele, a identifica ingerințele, a denunța manipulările și, mai ales, a garanta că nu se vor mai repeta'.

În cele din urmă, ministerul a ținut să reamintească importanța relațiilor sale cu Madridul, subliniind că Marocul a 'ales să se înscrie', alături de Spania, 'într-o relație de bună vecinătate geografică, înțelegere politică, parteneriat economic și cooperare în materie de securitate'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)