Procurorul general al Ucrainei a respins joi implicarea Kievului în sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022 și a propus formarea unei echipe de anchetă comune cu Germania, care suspectează că entități statale ucrainene s-au aflat în spatele exploziilor, transmit Reuters și AFP.

Exploziile, produse la câteva luni după începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, au avariat gazoductul Nord Stream 1, rută esențială pentru exporturile de gaz rusești către Europa, dar și Nord Stream 2, care la acea dată nu începuse încă să funcționeze.

Într-un comunicat, Procurorul general de la Kiev a declarat că, pe baza investigației de până acum, nicio probă nu indică faptul că Ucraina, entitățile sale oficiale sau vreunul dintre reprezentanții ei oficiali nu au fost implicați în deflagrațiile din septembrie 2022 din Marea Baltică și nici nu au emis ordine în numele Kievului în legătură cu acest caz.

''În același timp, investigația privind aceste circumstanțe nu este deocamdată încheiată și încă sunt strânse și examinate dovezile necesare'', menționează comunicatul citat.

În urmă cu o săptămână, Parchetul german a acuzat autoritățile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream la puțin timp după invazia rusă din Ucraina, anunț care intervine în ziua de după inculparea unui prim suspect.

Suspectul, identificat ca Serhii Kuznețov, 'și alți militari au elaborat, la cererea autorităților ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2', a precizat Parchetul german, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibil în septembrie 2022.

Acuzatul a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie în Germania. Kuznețov a declarat că era, la momentul faptelor, comandant în armata ucraineană și susține că se afla în Ucraina la momentul sabotajului.

Potrivit acuzării, suspectul și complicii săi (scafandri, un comandant de navă și un pirotehnist) au închiriat un velier în Germania și apoi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, care apoi au fost activate și gazoductele distruse.

După începerea invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană fost nevoită să pună capăt celei mai mari părți a importurilor de hidrocarburi rusești, ceea ce a dus la o creștere accelerată a prețurilor energiei. Ucraina nu și-a recunoscut niciodată responsabilitatea în acest sabotaj, dar nici nu și-a ascuns satisfacția, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul, comentează France Presse. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)