Consiliul Europei și-a publicat joi statistica anuală privind persoanele aflate sub supraveghere, în care constată o creștere în Europa a aplicării ca alternativă la închisoare a unor sancțiuni în cadrul comunității și care le permit condamnaților să rămână în societate.

Conform unui comunicat de presă de la Strasbourg, monitorizarea numită 2025 SPACE II (statistici penale anuale ale Consiliului Europei) consemnează din ianuarie 2024 până în ianuarie 2025 o creștere cu 2,7% a numărului de condamnați aflați în libertate condiționată, sub supravegherea a 32 de servicii de probațiune.

În același timp, aproape jumătate din sistemele penitenciare europene raportează supraaglomerarea închisorilor sau utilizarea acestora aproape de capacitatea maximă, arată raportul SPACE I, publicat în mai.

SPACE II conține date de la 48 de servicii de probațiune din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei și acoperă toate alternativele la privarea de libertate - monitorizarea electronică, munca în folosul comunității, arestul la domiciliu, tratamentele, condițiile de semi-libertate și eliberarea condiționată.

În 31 ianuarie 2025, se aflau sub supraveghere 1.443.011 persoane, ceea ce corespunde unei rate de 154 la 100.000 de locuitori.

Cele mai mari proporții se înregistrau în Polonia (652 la 100.000 de locuitori), Turcia (495), Georgia (468), Armenia (430), Albania (387), Republica Moldova (320), Anglia și Țara Galilor, din cadrul Regatului Unit (286), Letonia (267) și Italia (232). La polul opus erau Muntenegrul (16), Grecia (21), Macedonia de Nord (31), Elveția (44), Serbia (47), Bulgaria (48), Finlanda (72), Islanda (86) și Croația (89).

Unele servicii de probațiune, inclusiv din România, nu înregistrează numărul de persoane în probațiune, ci numărul de măsuri din categoria respectivă. Dintre acestea, ratele cele mai mari le-au raportat Polonia (427 la 100.000 de locuitori), Belgia (628), Georgia (518), Armenia (479), Republica Moldova (384) și România (338), iar cele mai mici - Macedonia de Nord (31), Norvegia (38), Spania (39) și Croația (89).

Diferențele reflectă abordări și practici diferite ale sistemelor judiciare penale, explică Consiliul.

Dintre persoanele aflate în probațiune, 10,7% erau femei, a căror pondere în populația penitenciară este de 5,4%. Explicația poate consta atât în modele diferite de comitere a infracțiunilor de către femei, cât și în diferențe între deciziile judecătorești de condamnare și eliberare aplicate femeilor, respectiv bărbaților.

Unul din zece beneficiari ai pedepselor alternative este cetățean străin în țara care a aplicat măsura; proporția acestei categorii în rândul deținuților este mai ridicată, de 17%, ceea ce reflectă probabil, printre alți factori, cerințe privind eligibilitatea legate de reședință. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Simona Aruştei)