Comisia Europeană a confirmat joi că le-a trimis statelor membre ale UE un document neoficial ('non-paper') care le prezintă opțiuni pentru restricționarea sau interzicerea importurilor de produse care au ca proveniență așezările israeliene din teritoriile palestinene, precum și alternative pentru revizuirea sistemului actual de tratament diferențiat în comerțul cu aceste teritorii colonizate de Israel, relatează agenția EFE.

Printre opțiunile examinate, Comisia studiază introducerea licențelor de import pentru produsele provenite din teritoriile palestiniene ocupate, taxe vamale prohibitive sau o interdicție parțială ori totală a importurilor din aceste teritorii.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei pe probleme de comerț, Olof Gill, a explicat la conferința de presă zilnică a executivului comunitar că textul va fi dezbătut luni de cele 27 de state membre la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), iar în funcție de această discuție Comisia va decide asupra pașilor următori.

Purtătorul de cuvânt comunitar a evitat să confirme caracterul juridic al oricărei potențiale restricții. Dacă aceasta ar fi formulată ca o politică comercială comună, ar fi suficientă o majoritate calificată a statelor membre ale UE, dar dacă ar fi formulată ca un instrument de politică externă, atunci ar fi necesară unanimitatea, ceea ce ar permite chiar și unui singur stat membru să o blocheze.

O decizie cu caracter comercial ar permite restricționarea sau interzicerea importului de produse din coloniile israeliene, însă numai o decizie ca instrument de politică externă ar permite de asemenea sancțiuni împotriva unor persoane, precum miniștrii israelieni de extremă-dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, eventuale sancțiuni de acest fel urmând să fie de asemenea dezbătute luni la reuniunea CAE, ce ar putea expune pozițiile diferite sau chiar conflictuale între statele UE în chestiunea presiunilor asupra Israelului.

Țări precum Germania și Republica Cehă se opun restricțiilor comerciale, în timp ce Spania, Irlanda, Franța și Suedia le susțin, iar altele, precum Italia - considerată esențială pentru obținerea unei majorități calificate - sunt nehotărâte.

Deocamdată, nu se așteaptă ca șefa diplomației UE, Kaja Kallas, să comunice o decizie fermă, ci mai degrabă să evalueze dacă se poate contura o poziție clară în rândul statelor membre sau dacă persistă ambiguitatea.

Comisia Europeană s-a angajat să propună 'opțiuni' înainte de 13 iulie, după summitul european din 18-19 iunie, dar până acum a refuzat să precizeze dacă acestea vor include măsuri tarifare.

O propunere de suspendare a preferințelor comerciale din acordul UE-Israel a fost deja blocată în septembrie anul trecut de liderii celor 27 de state membre, întrucât nu s-a întrunit majoritatea calificată.

Premierul irlandez Micheal Martin, a cărui țară exercită în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, și-a îndemnat marți partenerii europeni să 'facă mai mult' pentru a exercita presiuni asupra Israelului cu privire la acțiunile acestuia în Fâșia Gaza și Cisiordania.

'Mulți în Europa ne provoacă o tristețe și o furie profunde și justificate întrucât Europa nu a făcut suficient pentru a exercita presiuni asupra Israelului
în urma acțiunilor sale scandaloase', a declarat premierul irlandez în fața Parlamentului European, unde a prezentat prioritățile președinției semestriale a Consiliului UE.

El a descris acțiunile guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu ca fiind 'tot mai extreme' și a subliniat că 'nu există valori democratice sau umanitare suficient de flexibile pentru a justifica amploarea morților, distrugerilor și strămutărilor' petrecute în teritoriile palestiniene. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)