Uniunea Europeană ar trebui să țină cont de presupusa implicare a Ucrainei în sabotarea gazoductelor Nord Stream în 2022 atunci când va lua o decizie privind aderarea acestei țări la organizație, a avertizat vineri Kremlinul, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a referit la acuzațiile formulate joi de Parchetul german conform cărora un fost ofițer din armata ucraineană a fost co-autor al unei crime de război și a acționat în numele unor entități de stat ucrainene.

Autoritățile de la Kiev au declarat joi că nu dispun de informații suficiente despre acest caz pentru a răspunde acuzațiilor formulate de procurorii germani.

Peskov a spus că acest caz arată implicarea statului ucrainean în ceea ce el a numit ''un act terorist care a țintit infrastructura esențială a Uniunii Europene''.

''Acest lucru este foarte semnificativ și, natural, toate țările UE trebuie să țină cont de acest caz atunci când vor discuta despre perspectivele aderării Ucrainei la UE, despre legături mai strânse cu UE și așa mai departe'', a explicat Dmitri Peskov.

Parchetul german a acuzat joi autoritățile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream la puțin timp după invazia rusă din Ucraina, anunț care intervine în ziua de după inculparea unui prim suspect.

Suspectul, identificat ca Serhii Kuznețov, 'și alți militari au elaborat, la cererea autorităților ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2', a precizat Parchetul într-un comunicat, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibil în septembrie 2022.

Acuzatul a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie în Germania. Kuznețov a declarat că era, la momentul faptelor, comandant în armata ucraineană și susține că se afla în Ucraina la momentul sabotajului.

Potrivit acuzării, suspectul și complicii săi (scafandri, un comandant de navă și un pirotehnist) au închiriat un velier în Germania și apoi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, care apoi au fost activate și gazoductele distruse.

După începerea invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană fost nevoită să pună capăt celei mai mari părți a importurilor de hidrocarburi rusești, ceea ce a dus la o creștere accelerată a prețurilor energiei. Ucraina nu și-a recunoscut niciodată responsabilitatea în acest sabotaj, dar nici nu și-a ascuns satisfacția, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul, comentează France Presse. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)