Rusia a desfășurat o campanie de supraveghere cu ajutorul dronelor timp de 18 luni a mai mult de 12 țări membre NATO, în mare parte fără a întâmpina obstacole, lansând aparatele fără pilot de pe avioane-cisternă aparținând 'flotei fantomă' a Rusiei, de pe nave de marfă aflate în apropierea țărmului și de pe vase mici, se arată într-o analizată publicată joi, citată de dpa.

Analiza a fost realizată de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra, care a examinat 144 de incidente în 13 țări între august 2024 și februarie 2026.

Deși este puțin probabil ca fiecare incident în parte să-și fi avut originea la Moscova, experții observă un tipar clar, se arată în analiză. Guvernele occidentale nu au confirmat încă public aceste concluzii.

Rusia a recurs din ce în ce mai mult la drone pentru culegerea de informații de la invazia pe scară largă în Ucraina, de acum mai bine de patru ani, după ce expulzarea unui număr mare de diplomați ruși din întreaga Europă a limitat activitatea rețelelor tradiționale de spionaj, se arată în analiza respectivă.

Conform raportului, această activitate de recunoaștere a servit, de asemenea, la testarea gradului de pregătire și a capacităților de reacție ale membrilor NATO, scoțând la iveală vulnerabilitățile din sistemele europene de apărare antiaeriană, care rămân în mare parte orientate către amenințările convenționale.

Analiza a arătat că Germania a fost cea mai grav afectată, cu 58 de incidente, dintre care șase deasupra bazei Forțelor aeriene ale SUA din Ramstein și la bazele Forțelor armate germane din Manching și Neuburg an der Donau.

Belgia se situează pe locul secund cu 25 de incidente, inclusiv în apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, unde se crede că sunt depozitate arme nucleare americane.

Puțin sub jumătate dintre incidente au avut loc deasupra unor instalații militare, iar puțin sub 20% deasupra unor aeroporturi civile, dintre care multe au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, conform datelor prezentate. Un procent de 25% a vizat infrastructura critică, cum ar fi porturi, instalații energetice și situri industriale. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Adrian Dădârlat)