Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să pronunțe joi soluția definitivă în procesul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Tot atunci, CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanța supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
În timpul desfășurării procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a afla dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.
De asemenea, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.
'Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative', declara Bolojan.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Preda)
ICCJ s-ar putea pronunța în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Procurorii cer arestarea preventivă a 10 persoane care au participat la incidentele violente de la protestul din Piața Victoriei
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au decis, marți, să solicite judecătorilor arestarea preventivă a zece persoane care ar fi participat la incidentele violente de la protestul de săptămâna trecută din Piața Victoriei din Capitală. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul București transmis AGERPRES,
Călin Georgescu a părăsit sediul tribunalului
Călin Georgescu a părăsit marți sediul Tribunalului București, după ce un judecător a respins cererea DIICOT privind arestarea preventivă a fostului candidat la prezidențiale, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Magistratul Vlad Andriescu a decis ca Georgescu să fie plasat sub cont
Alți șapte manifestanți violenți de la protestul din Piața Victoriei au fost reținuți de procurori
Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat marți că a dispus reținerea altor șapte manifestanți violenți care au atacat forțele de ordine la protestul de săptămâna trecută din Piața Victoriei. Reținerile vin după ce anchetatorii au efectuat în cursul zilei 29 de percheziții în 16 județe, fiind aduse 30 de pers
Hunedoara: Bărbat căutat pentru furt, prins la Petrila cu peste 33.000 de lei asupra sa
Un bărbat de 45 de ani, care era căutat de polițiștii din județul Dolj într-un dosar de furt, a fost prins, în cursul nopții de luni spre marți, în orașul Petrila, suspectul având asupra sa suma de 33.647 lei, bani despre care există suspiciunea că ar proveni în urma infracțiunii menționate, a informat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Hun
Călin Georgescu, lăsat în libertate de instanță sub control judiciar (oficial)
Un judecător de la Tribunalul București a respins marți cererea DIICOT privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a decis ca acesta să fie plasat sub control judiciar pe o durată de 60 de zile, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Aceeași decizie a fost l
Călin Georgescu, lăsat în libertate sub control judiciar (surse)
Un judecător de la Tribunalul București a respins marți cererea DIICOT privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a decis ca acesta să fie plasat sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES. Aceea
Pedeapsă cu amânare pentru un fost șef al DIICOT Ialomița, acuzat că reținea pentru el banii ridicați la percheziții
Alexandru Mihailiuc, fost procuror șef al DIICOT - Biroul Teritorial Ialomița, a fost condamnat definitiv marți de înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei și plata unei amenzi penale de 80.000 de lei, pentru fals în declarații, fals intelectual și uz de fals, fiind acuzat că a reținut și folosit mai m
Georgescu dorea să cumpere un imobil în Toscana cu o anexă 'cum se fac casele în Italia pentru servitori' (stenograme)
Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu intenționa să ceară azil politic în Italia, după ce scăpa de controlul judiciar, și să cumpere un imobil în Toscana, în valoare de 1,2 milioane de euro, care să aibă altă locuință mai mică, o anexă, 'cum se fac toate casele în Italia pentru servitori'. Detalii despre intențiile fo