Blocul Național Sindical (BNS) solicită viitorului Guvern să transforme obiectivele europene privind reducerea sărăciei și a excluziunii sociale în măsuri concrete, finanțate și monitorizate, în condițiile în care aproximativ 5,2 milioane de români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, potrivit unui comunicat al organizației sindicale transmis joi AGERPRES.

'Pentru România obiectivele europene nu pot rămâne simple ținte statistice. Ele trebuie transformate în politici publice care să producă rezultate vizibile în viața oamenilor. Combaterea sărăciei nu poate însemna doar măsuri punctuale de sprijin financiar. Este nevoie de locuri de muncă decente, venituri suficiente, servicii publice de calitate, locuințe accesibile, energie la prețuri suportabile și acces real la formare și reconversie profesională', se arată în comunicat.

Potrivit BNS, România înregistrează un nivel al vulnerabilității sociale mult peste media Uniunii Europene.

'Pentru România, aceste obiective europene sunt deosebit de importante, pentru că țara noastră pornește de la niveluri de vulnerabilitate socială mult peste media Uniunii Europene. Potrivit datelor analizate în cadrul noii orientări europene privind implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, aproximativ 27,9% dintre români se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă aproximativ 5,2 milioane de persoane', precizează organizația sindicală.

BNS atrage atenția și asupra impactului costului vieții asupra gospodăriilor cu venituri reduse.

'Costul vieții devine, de asemenea, o problemă socială majoră. Accesul la locuințe, energie, alimente și transport afectează în primul rând gospodăriile cu venituri mici. România este cu atât mai vulnerabilă cu cât pornește de la un nivel ridicat al sărăciei și al inegalităților', se menționează în document.

În acest context, președintele BNS, Dumitru Costin, consideră că dezvoltarea economică trebuie însoțită de măsuri de protecție socială.

'Nu putem vorbi despre competitivitate, dezvoltare și modernizare dacă milioane de oameni nu reușesc să își asigure un nivel de trai decent. România are nevoie de o politică economică în care creșterea economică și protecția socială să se susțină reciproc, nu să fie tratate ca obiective aflate în conflict', a declarat Dumitru Costin.

Organizația sindicală subliniază că noua agendă socială europeană va necesita adaptarea politicilor naționale, inclusiv în domeniul ocupării și al formării profesionale.

'Noua agendă europeană are implicații directe și asupra politicilor naționale. România va trebui să își calibreze politicile de ocupare, formare profesională, protecție socială și combatere a sărăciei astfel încât acestea să contribuie efectiv la obiectivele europene pentru 2030. În același timp, transformarea digitală și inteligența artificială vor modifica profund piața muncii. Pentru România, aceasta înseamnă că politicile sociale trebuie să fie legate de politicile de dezvoltare economică: oamenii trebuie să aibă acces la competențe noi, la reconversie profesională și la oportunități reale de ocupare pe măsură ce economia se transformă', se arată în comunicat.

BNS indică și fondurile europene care pot susține măsurile de reducere a vulnerabilității sociale.

'Fondul Social European Plus, Fondul pentru o Tranziție Justă și alte instrumente europene pot finanța măsuri destinate reducerii vulnerabilității sociale, dezvoltării competențelor, creșterii ocupării și îmbunătățirii accesului la servicii. România trebuie să folosească aceste resurse pentru rezultate care pot fi măsurate în viața de zi cu zi a oamenilor: mai multe locuri de muncă de calitate, venituri mai bune, competențe mai bune, servicii publice mai eficiente, locuințe accesibile și reducerea sărăciei și a excluziunii sociale', susțin reprezentanții BNS.

Blocul Național Sindical solicită viitorului Guvern să trateze implementarea Pilonului european al drepturilor sociale ca pe o componentă esențială a dezvoltării economice și să transforme obiectivele europene în măsuri concrete, finanțate, monitorizate și evaluate.

La 22 iulie 2026, Comisia Europeană a adoptat o nouă comunicare privind Pilonul european al drepturilor sociale, prin care analizează progresele realizate în urma Planului de acțiune din 2021 și stabilește prioritățile pentru următoarea etapă.

Noua agendă europeană pune accent pe trei provocări: accesibilitatea și costul vieții, reducerea inegalităților și valorificarea inteligenței artificiale pentru viitorul muncii.

Pilonul european al drepturilor sociale cuprinde 20 de principii privind egalitatea de șanse, condițiile de muncă, protecția socială și incluziunea.

Planul de acțiune european stabilește trei obiective pentru 2030: o rată de ocupare de cel puțin 78% pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani, participarea anuală la formare a cel puțin 60% dintre adulți și reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. (AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)