Negocierile pe marginea noii Legi a salarizării au produs, discret, o mutare de proporții, în condițiile în care plafonul de cheltuieli suplimentare acceptat pentru reforma salarizării bugetarilor a urcat de la aproximativ 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei, susține consultantul financiar Adrian Negrescu.
'Negocierile pe marginea noii Legi a salarizării au produs, discret, o mutare de proporții: plafonul de cheltuieli suplimentare acceptat pentru reforma salarizării bugetarilor a urcat de la aproximativ 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde de lei. Altfel spus, discuția publică a trecut de la un impact deja greu de digerat în 2027 la unul cu 4 miliarde de lei mai mare, fără ca undeva în spațiul public să fi apărut un răspuns clar la întrebarea esențială: de unde vin acești bani suplimentari, în condițiile în care ținta de deficit este una foarte clară?', arată Negrescu, într-o postare publicată marți pe pagina sa de Facebook.
El amintește, astfel, că pentru 2026, România are asumată o țintă de deficit de 6,2% din PIB, după un 2025 încheiat cu un deficit de 7,65% din PIB - cel mai ridicat din Uniunea Europeană cu doi ani în urmă, aflat acum într-o corecție dificilă, negociată cu Comisia Europeană printr-un plan fiscal pe șapte ani.
Potrivit economistului, România se află încă în procedură de deficit excesiv, iar orice abatere de la traiectoria de ajustare convenită riscă să pună din nou sub semnul întrebării credibilitatea fiscală a României.
'Chiar dacă am scăpat de evaluarea Moody's și Fitch, urmează S&P în octombrie, iar în 2027 o luăm din nou de la capăt. Altfel spus nu poți adăuga brusc 4 miliarde de lei la o cheltuială rigidă - salariile bugetarilor sunt, prin natura lor, o cheltuială permanentă, nu una punctuală - fără să arăți, concret, ce se reduce în altă parte sau ce venituri suplimentare acoperă diferența', a explicat sursa citată.
Cheltuielile de personal din sectorul public au ajuns deja la peste 166 de miliarde de lei anual, înainte de impactul noii legi, iar România ocupa, în anii anteriori, primul loc în UE la ponderea cheltuielilor salariale bugetare în veniturile statului, atrage atenția Adrian Negrescu. Adăugarea a încă 12 miliarde de lei peste această bază, fără o sursă de finanțare explicită, transformă promisiunea într-un risc fiscal amânat, nu rezolvat, susține el.
Proiectul a fost amânat aproape patru ani, a trecut prin variante succesive în care impactul bugetar a crescut de fiecare dată când negocierile politice cu sindicatele sau cu anumite categorii profesionale (cazul apărării fiind edificator) au cerut concesii suplimentare.
Fiecare rundă de negociere a adăugat, nu a scăzut, din factura finală. Dacă acest tipar se repetă și după intrarea legii în vigoare - programată pentru 1 ianuarie 2027 - riscul unui impact anual tot mai mare în anii următori nu mai este o ipoteză, ci o continuare logică a felului în care s-a construit deja acest proiect, a mai precizat consultantul.
'Mai grav: legea, în forma actuală, devine o obligație moștenită de guvernele viitoare. Cine va veni la putere după actualul Executiv va trebui să găsească, simultan, resursele pentru aceste plăți suplimentare uriașe și să mențină ținta de reducere a deficitului sub 3% din PIB, angajament asumat pe termen lung față de Comisia Europeană. Fără o soluție de finanțare articulată acum, problema nu dispare - doar se transferă în timp, către un moment în care marja de manevră fiscală va fi, cel mai probabil, și mai mică decât este astăzi', a mai precizat acesta.
Pe de altă parte, însă, dacă legea salarizării unitare nu este adoptată și promulgată până la 31 august, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene aferente cererilor de plată aflate în curs - o sumă pe care Guvernul nu își permite să o piardă, mai ales în actualul context bugetar.
'Această presiune explică graba cu care s-a ajuns la un acord politic pe o sumă mai mare decât cea discutată inițial: miza nu mai este doar reforma salarizării în sine, ci evitarea unei pierderi de fonduri europene deja negociate și așteptate. Practic, tot acest 'tam-tam' din jurul legii salarizării ascunde o negociere pe două fronturi simultane: pe de o parte, presiunea sindicatelor și a partidelor politice de a evita înghețarea sau reducerea veniturilor pentru anumite categorii de bugetari (cazul apărării arată clar cât de ușor cedează Guvernul la această presiune), iar pe de altă parte, obligația de a respecta un termen european strict, sub amenințarea pierderii unor fonduri deja calculate în buget. Rezultatul este un compromis care mulțumește pe termen scurt ambele tabere - politicieni și parteneri sociali -, dar lasă nerezolvată întrebarea de fond: cine plătește, de fapt, diferența, și cât de sustenabil este acest angajament pentru finanțele publice ale României în anii care urmează', a subliniat Adrian Negrescu.
Liderii partidelor politice discută, de câteva zile, posibilitatea încheierii unui acord politic pentru ca proiectul noii legi a salarizării din sistemul public să poată fi adoptat și promulgat înainte de 31 august, termenul limită din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Adrian Negrescu: Legea salarizării, cadoul de 12,1 miliarde lei despre care nimeni nu știe cum se plătește
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere evaluarea urgentă a pagubelor și măsuri pentru fermierii afectați de secetă
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Ministrul Nazare, despre întâlnirile cu investitori în SUA: Președintele a transmis un mesaj de încredere privind traiectoria și credibilitatea României
New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere către investitorii instituționali foarte importanți pentru România în privința traiectoriei și credibilității României în perioada următoare, a declarat marți, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, ministr
Cosmin Marinescu (BNR): Perspectivele economice pentru acest an se mentin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'Economia
Apeluri de 650 de milioane de euro pentru proiecte de producere și stocare a energiei regenerabile, deschise din 28 septembrie
Instituțiile publice pot depune, din 28 septembrie, cereri de finanțare pentru realizarea de investiții în producerea și stocarea energiei verzi, prin intermediul a două programe în valoarea totală de 650 de milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Potrivit sursei citate, toate entitățile publice care dores
Avocatul Gheorghe Pecingină, desemnat administrator special al STB
Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină a fost desemnat, marți, administrator special al Societății de Transport București (STB), urmând să aibă atribuții privind administrarea societății, reprezentarea acesteia în justiție și propunerea unui plan de reorganizare, a anunțat marți societatea de transport. 'Adunarea Genera
Mașinile electrice sunt acum mai ieftin de utilizat decât modelele pe benzină, în România (analiză)
România se numără printre țările europene în care încărcarea unui vehicul electric cu baterie este mai accesibilă decât alimentarea cu combustibil a unui automobil cu motor cu ardere internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. 'Europa a continuat să avanseze către adoptarea vehicule
INSCOP: 86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele șase luni
Un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie, potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP (ISE). Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vo
Sectorul e-commerce din România a atins valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025 (raport)
Piața comerțului electronic din România a ajuns la valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025, în creștere cu 10% față de anul anterior, fiind astfel cel mai mare sector de e-commerce din Europa de Est, relevă datele cuprinse în European E-Commerce Report 2026, publicate marți. Potrivit cercetării realizată pentru Ecommerce Europe și Eu