Legea nr. 11/2025 urmărește același obiectiv pentru toate societățile cărora li se aplică, respectiv un echilibru mai bun între femei și bărbați în organele de administrare, însă domeniul de aplicare al legii nu acoperă uniform Piața Reglementată a Bursei de Valori București, ceea ce conduce la diferențe importante între segmentele acesteia, afirmă președinta CONAF, Cristina Chiriac, autoarea cercetării 'Legea care nu se aplică'.

''Din cele 85 de societăți emitente de acțiuni admise la tranzacționare pe Piața Reglementată, 60 intră sub incidența Legii nr. 11/2025, în timp ce 25 sunt exceptate: 21 deoarece se încadrează în categoria întreprinderilor mijlocii și patru deoarece au sediul social într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Rezultatul este că aceeași lege are grade diferite de acoperire în interiorul aceleiași piețe. Excepțiile sunt prevăzute de Directiva (UE) 2022/2381 și au fost preluate în legislația națională. Cercetarea nu pune în discuție legitimitatea lor. Ea măsoară însă efectul pe care aceste excepții îl au asupra universului societăților listate din România. Cercetarea arată că efectele excepțiilor sunt distribuite diferit între cele două categorii ale pieței. În categoria Premium, doar două dintre cele 32 de societăți sunt exceptate de la aplicarea legii. În categoria Standard, 23 dintre cele 53 de societăți sunt exceptate, ceea ce înseamnă că peste patru din zece societăți din această categorie nu intră sub incidența obligației privind echilibrul de gen. Aceste diferențe trebuie avute în vedere atunci când sunt analizate ratele de conformare și comparate rezultatele între categoriile pieței'', arată Cristina Chiriac.

Într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES, președinta CONAF atrage atenția asupra faptului că evaluarea unei legi începe cu domeniul său de aplicare.

''O lege nu produce efecte asupra întregii piețe, ci doar asupra universului căruia i se aplică. De aceea, înainte de a măsura gradul de conformare, trebuie stabilit domeniul efectiv de aplicare al legii. În Polonia, expunerea de motive care a însoțit legea de transpunere estimează explicit câte societăți listate rămân în afara obligației legale. Cercetarea nu a identificat o evaluare similară în documentele publice care au însoțit procesul legislativ din România. O lege nu poate fi evaluată doar prin rezultatele celor obligați să o respecte. Trebuie stabilit mai întâi câți emitenți intră, în realitate, sub incidența ei. În cazul Legii nr. 11/2025, aproape o treime din Piața Reglementată rămâne în afara obligației, ca urmare a excepțiilor prevăzute de directivă și preluate în legislația națională, iar acest fapt schimbă modul în care trebuie interpretate rezultatele. Domeniul de aplicare nu este o notă de subsol a legii, ci una dintre condițiile esențiale ale evaluării eficienței sale. Atunci când obligația nu acoperă uniform companiile din aceeași piață, rezultatele nu pot fi citite fără această distincție', precizează autoarea cercetării.

Studiul 'Legea care nu se aplică' analizează efectele Legii nr. 11/2025, prin care România a transpus Directiva UE privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale companiilor listate.

Una dintre concluziile cercetării este că intrarea în vigoare a legii nu a produs, până acum, o schimbare semnificativă în reprezentarea femeilor. La 31 decembrie 2025, femeile ocupau 82 din cele 383 de poziții de administrator analizate, adică 21,4%. La 30 iulie 2026, proporția ajunsese la doar 22,1%, o creștere de 0,7 puncte procentuale. Numărul total de femei din consilii a rămas, practic, același.

De asemenea, potrivit autoarei, din cele 85 de societăți analizate, 60 intră sub incidența legii, iar dintre cele 58 pentru care s-a putut calcula conformarea, doar 24 (41,4%) respectau obiectivele de reprezentare. Studiul relevă și faptul că 25 de consilii nu aveau nicio femeie.

Președinta CONAF atrage atenția asupra faptului că legea nu prevede sancțiuni directe pentru neatingerea pragurilor de reprezentare, ci sancționează mai ales nerespectarea unor obligații procedurale și de raportare, dar și că aproximativ un sfert dintre emitenți sunt exceptați de la aplicarea legii. Doar 43 de numiri de femei ar fi necesare pentru ca piața să ajungă la respectarea integrală a obiectivelor legale, iar 23 dintre companiile neconforme ar avea nevoie de o singură numire, mai relevă studiul.

În ceea ce privește diferențele între companiile controlate de stat și cele private, Cristina Chiriac susține că 60% dintre societățile cu control de stat ating obiectivul, față de doar 29,2% dintre cele private. În același timp, în ceea ce privește nivelul de decizie și proprietatea, cercetarea arată că femeile reprezintă 9,9% dintre directorii generali și doar 7,6% dintre președinții consiliilor, reprezentarea fiind mai mare în companiile controlate de investitori instituționali (31,2%) decât în cele controlate de persoane fizice bărbați (13,9%). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)