Economia României ar putea înregistra o creștere de 0,2% în 2026, sub media Europei Centrale și de Est, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, urmând să accelereze la 2,3% în 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat vineri de UniCredit.
''Europa Centrală și de Est (ECE) este pregătită să rămână una dintre cele mai reziliente regiuni de creștere din Europa, susținută de cererea internă, investițiile finanțate din fonduri europene și diminuarea riscurilor din zona energiei, chiar dacă guvernele continuă eforturile de consolidare fiscală și gestionează presiunile inflaționiste'', arată raportul trimestrial Quarterly Update realizat de The Investment Institute by UniCredit, prezentat în cadrul unui briefing de presă.
Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, majoritatea economiilor din ECE vor înregistra o creștere a PIB de aproximativ 2-3% în 2026, susținută în principal de consumul populației și de o absorbție mai bună a fondurilor europene.
''România și Slovacia vor evolua sub media regională pe termen scurt, deoarece măsurile de consolidare fiscală vor afecta activitatea economică. Pentru România, UniCredit estimează o creștere a PIB de 0,2% în 2026, urmată de o revenire la 2,3% în 2027'', mai arată raportul.
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii, diminuând preocupările legate de perturbările aprovizionării cu energie și de riscurile inflaționiste, deși situația din Orientul Mijlociu continuă să genereze incertitudine, notează sursa citată.
În același timp, stimulentele fiscale și creșterea cheltuielilor pentru apărare din Germania sunt așteptate să sprijine exporturile regionale începând cu 2027.
''Europa Centrală și de Est continuă să demonstreze o reziliență remarcabilă. În ciuda ajustărilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice și a provocărilor structurale din sectorul manufacturier, cererea internă rămâne un motor puternic al creșterii economice. Regiunea intră într-o etapă în care țările capabile să combine consolidarea fiscală cu investiții și reforme pentru creșterea competitivității vor fi cel mai bine poziționate pentru a atrage capital și a susține creșterea pe termen lung. Privind înainte, o absorbție mai bună a fondurilor UE și îmbunătățirea cererii externe ar trebui să susțină o accelerare mai amplă a economiilor din regiune începând cu 2027'', a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit, citat în comunicat.
Deși imaginea de ansamblu rămâne pozitivă, raportul evidențiază diferențe semnificative între țări. Astfel, Polonia va rămâne una dintre economiile cu cele mai bune performanțe, cu o creștere estimată a PIB de 3% în 2026 și 2027, susținută de cererea internă robustă.
Totodată, Bulgaria este așteptată să înregistreze o creștere de 2,9% în 2026, în timp ce Serbia ar putea înregistra un avans de 2,9% în 2026 și de 3,5% în 2027.
În Ungaria, redresarea economică va fi mai graduală, cu o creștere de 1,3% în 2026, urmată de o accelerare la 2,5% în 2027, pe fondul revenirii investițiilor.
Raportul arată că inflația rămâne una dintre principalele provocări ale regiunii.
''Efectele de bază, majorările de taxe și șocurile din prețurile energiei contribuie la creșterea inflației în mai multe țări. Cu toate acestea, reducerea prețurilor energiei este de așteptat să îmbunătățească semnificativ perspectivele. Până la finalul anului 2027, UniCredit estimează că inflația va reveni în intervalele-țintă ale băncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro'', se mai arată în document.
În ceea ce privește România, începând cu mijlocul acestui an, inflația va înregistra o scădere amplă, susținută de eliminarea șocurilor inflaționiste de anul trecut. În plus, diminuarea efectelor șocului din prețurile energiei și temperarea cererii de consum vor contribui la reducerea suplimentară a presiunilor inflaționiste în a doua parte a anului 2027, notează sursa citată.
Politicile monetare vor reflecta această perspectivă de reducere graduală a inflației după efectele temporare ale șocurilor energetice.
Astfel, banca centrală a Ungariei este așteptată să continue reducerea ratelor dobânzilor în 2026, în timp ce autoritățile monetare din Polonia, România și Serbia ar putea începe cicluri moderate de relaxare monetară abia în a doua jumătate a anului 2027. În Cehia, banca centrală ar putea inversa în 2027 majorările de dobândă operate în 2026.
''Îmbunătățirea graduală a perspectivelor privind inflația creează un mediu mai favorabil pentru piețele financiare, monede și deciziile investiționale. Chiar dacă ritmul relaxării monetare va varia de la o țară la alta, companiile și investitorii ar trebui să beneficieze de o stabilitate macroeconomică mai mare și de reducerea inflației pe termen mediu'', a declarat Eszter Gargyan, CEE FX Strategist, UniCredit.
Guvernele din regiune continuă să se confrunte cu provocarea de a reduce deficitele bugetare fără a afecta perspectivele de creștere economică.
''Cheltuielile ridicate pentru susținerea costurilor energiei și pentru apărare vor menține deficitele fiscale la niveluri ridicate până în 2026, înainte de o stabilizare graduală în 2027. Ciclurile electorale din Polonia, România și Slovacia ar putea întârzia procesele de consolidare fiscală'', se mai arată în document.
În Ungaria, deficitul va rămâne ridicat în 2026, însă măsurile de consolidare sunt așteptate să înceapă încă din a doua jumătate a anului. Noi șocuri pe piața energiei sau o încetinire economică mai pronunțată ar putea amplifica presiunile asupra ratingurilor suverane ale țărilor cu deficite ridicate, se mai precizează în comunicat.
''Pentru companiile care activează în Europa Centrală și de Est, perspectivele indică oportunități în continuare, în pofida incertitudinilor existente. Consumul robust al gospodăriilor va continua să susțină sectoarele de retail, bunuri de consum și servicii, în timp ce absorbția îmbunătățită a fondurilor europene va sprijini proiectele de infrastructură și investițiile. Sectorul manufacturier ar putea beneficia pe termen mediu de creșterea cererii din Germania, deși provocările legate de competitivitate, restructurarea industriei auto și deficitul de forță de muncă rămân elemente structurale importante'', se mai precizează în comunicat.
Conform sursei citate, pentru gospodării, menținerea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, dinamica pozitivă a salariilor și temperarea treptată a inflației ar trebui să contribuie la îmbunătățirea puterii de cumpărare în mare parte din regiune.
Raportul mai arată că, pe măsură ce inflația se apropie de țintele băncilor centrale și dobânzile încep să scadă gradual, condițiile de finanțare pentru creditele ipotecare și de consum sunt așteptate să se îmbunătățească, deși calendarul va diferi semnificativ de la o țară la alta. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Unicredit: Economia României ar putea crește cu 0,2% în 2026, pe fondul consolidării fiscale
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antre
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după u
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Muni
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat &i
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumuse
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.