România pierde anual cel puțin 50 de milioane de euro la TVA din cauza importurilor de porci vii și carne de porc din statele comunitare, a afirmat, miercuri, viceprim-ministrul și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, într-o conferință de presă.
'Ceea ce este important de menționat aici e că în cazul sectorului de creșterea porcinelor statul român pierde anual, din cauza importului de animale vii sau carne sau piese de carne de porc, a tranzacțiilor intracomunitare când vorbim de import, din cauza faptului că aceste cantități nu se produc în România, din calculele mele, cel puțin 50 de milioane de euro la TVA, o sumă cel puțin dublă la alte impozite și taxe plătite la fermele comerciale și la furnizorii de diverse materiale și de furaje care s-ar produce în România, în cazul în care acest sector ar aduce anual în jur de cel puțin 3 milioane, poate chiar 4 milioane de capete de porcine echivalent, 120 kg echivalent la carnea și porcii vii aduși din alte state membre ale Uniunii Europene', a spus Tanczos.
El a făcut referire la o serie de proiecte care nu au putut fi aprobate în Guvern, acesta fiind interimar, și a transmis unui potențial nou ministru al Agriculturii să promoveze cât mai repede aceste documente.
'Tot la capitolul acte normative care nu au fost aprobate de Guvern, avem o formă de sprijin pentru sectorul bovin. Acolo, pentru a sprijini producătorii de lapte și fermele de vaci de carne, propunem ca sprijin pentru situația creată de războiul din Orientul Mijlociu o subvenție de 68 de euro pe cap bovină, cu un buget total estimat de 54 de milioane de euro, valoare care ar trebui să compenseze creșterile de costuri la motorină și la îngrășămintele chimice. Fermierii ar trebui să depună cererile conform unei legi care se discută - săptămâna trecută și săptămâna aceasta - cu membrii comisiilor pentru agricultură. Practic, am prezentat proiectul de lege și l-am discutat cu membrii celor două comisii de agricultură - Senat și Cameră -, cu cei doi președinți de la Cameră și Senat. Am avut o întâlnire inclusiv cu parlamentari de la AUR. Este o problemă generală a țării și cred că trebuie să găsim un consens pentru a sprijini acest sector. Cel târziu până la sfârșitul săptămânii vom avea proiectul de lege înregistrat și în următoarele 3 săptămâni vom solicita procedură de urgență pentru a aborda în cele două comisii de specialitate, plus comisiile de buget-finanțe și celelalte, pentru a putea adopta legea în Parlament până la sfârșitul lunii iunie. În cazul în care vine un nou Guvern și o să aibă posibilitatea să emită ordonanță de urgență, invitația mea către următorul ministru este să ia în serios aceste acte normative și să le promoveze cât se poate de repede. Dacă nu, mergem pe calea parlamentară', a explicat el.
În aceeași etapă se află un alt proiect de lege care oferă un sprijin pentru fermele de porci, cu un buget total de 11 milioane de euro.
'În aceeași situație este și proiectul de lege pentru sectorul suin, ferme comerciale, unde, pentru o schemă cu un buget total de 11 milioane de euro, propunem o formă de sprijin de aproximativ 12 euro pentru un loc de cazare la nivelul fermelor de îngrășare și 13 - 14 euro pe loc de cazare în cazul animalelor de reproducție. Este practic același cadru european, cadrul Orientul Mijlociu, unde efectele de creștere a costurilor de producție trebuie și pot fi compensate în statele membre. Sumele sunt mai mici în comparație cu sectorul de bovine, pentru că la sectorul de suine efectul creșterii prețului la motorină și la îngrășăminte este cu un impact mai mic. Aici problema cea mai mare este practic situația din piața europeană de porc unde trebuie să găsim soluții pentru a crește consumul de porc românesc în România și să nu mai aducem de afară', a transmis Tanczos Barna.
În plus, și sectorul laptelui are nevoie de un sprijin imediat, pentru a traversa această perioadă dificilă, iar în acest sens ministrul interimar al Agriculturii a avut săptămâna trecută mai multe întâlniri cu oficiali ai Consiliului Concurenței.
'Am analizat modalitățile prin care autoritățile statului pot interveni pentru a obliga toți participanții pe lanțul de procesare/valorificare, agenții economici, să respecte Legea laptelui. Legea laptelui impune contracte de achiziție pentru toate cantitățile de lapte cumpărate. Trebuie să modificăm și acel act normativ pentru a extinde reglementările și pentru a veni în sprijinul fermierilor. Consiliul Concurenței are un studiu al pieței laptelui. Studiul va fi prezentat în curând probabil de Consiliul Concurenței. În același timp, săptămâna viitoare voi avea întâlniri personale cu cei mai mari procesatori din țară pentru a discuta acele cazuri unde din diverse motive fermierii sunt puși în situația de rezilia contracte sau agenții economici, procesatorii reziliază contracte, reduc prețurile, pentru a oferi soluții fermierilor în aceste condiții limitative de Guvern interimar', a menționat acesta.
Șeful de la Agricultură a atras atenția și asupra modului în care sunt colectate și interpretate datele statistice din România la nivelul Comisiei Europene.
'Am avut zilele trecute câteva discuții pe modul în care sunt interpretate datele statistice din România la nivelul Comisiei Europene. Am trimis o scrisoare domnului comisar pentru a-i semnala această criză pe piața laptelui, pentru a-i semnala că situația s-a deteriorat la nivelul agenților economici, la nivelul fermierilor și că avem nevoie de mobilizarea rezervei agricole pentru aceste forme de sprijin. Am arătat în același timp că avem parte de o accentuare a presiunii asupra producătorilor. Le-am arătat datele statistice care arată că în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025 prețul a scăzut la lapte la poarta fermei cu 8,5%, în februarie cu 5,6%, în martie cu 10%, în aprilie cu 10%. Deci, nu este adevărat că a crescut prețul laptelui în România. Da, anul trecut a fost o perioadă în care am avut o creștere care trebuie analizată în contextul perioadei și ciclicității, dar corecțiile și scăderile de preț din ianuarie până acum sunt mult mai mari decât cele din perioadele precedente', a precizat ministrul.
Totodată, el a adăugat că a dispus analizarea modului în care datele sunt colectate și introduse în Observatorul laptelui.
'Aici lucrurile nu funcționează perfect. Sistemul trebuie îmbunătățit, trebuie să vedem cine sunt cei care au obligația să introducă date și cine sunt cei care nu respectă legea și nu vin cu datele necesare. Aici vorbim în primul rând de prim-cumpărătorii care trebuie să vină și să introducă datele în sistem. Trebuie să consolidăm baza de date de la APIA și de la Ministerul Agriculturii. Este inadmisibil să nu avem o bază de date comună și să încercăm să lipim datele, tabelele ulterior. Deci, trebuie să avem într-un loc consolidate toate datele, să fie riguros colectate, să putem trage concluzii și să fie updatate, să fie la zi, astfel încât în martie tot timpul să știm ce s-a întâmplat în februarie sau în februarie să știm ce s-a întâmplat în ianuarie. Am avut, de asemenea, o discuție cu ANAF pentru a găsi soluția de colectare de date din e-factura. M-au asigurat foștii mei colegi de la Ministerul Finanțelor că vom găsi o soluție la cei, nu știu, 200-300 de prim-cumpărători să putem corecta sau să putem verifica datele introduse conform legii cu datele din facturi, că cele mai importante sunt facturile pe care le primesc prim-cumpărătorii de la furnizorii de lapte și atunci putem să fim siguri că datele sunt corecte și la zi', a mai spus Tanczos Barna. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte şi:
