România trebuie să continue investițiile începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă acestea vor presupune costuri suplimentare pentru buget, deoarece țara are nevoie de spitale, autostrăzi, școli și infrastructură modernă, a declarat miercuri Adrian Câciu, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

''Eu aș vrea să rămânem, după PNRR, indiferent ce ar trebui să facem, cu investițiile acestea finalizate, și indiferent cât ne-ar costa'', a afirmat Adrian Câciu, la conferința ''Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027?'', organizată de DC Media Group.

Potrivit acestuia, întârzierile în implementarea PNRR au fost generate de lipsa de expertiză instituțională în gestionarea fondurilor europene, de schimbările legislative și de blocajele administrative apărute în ultimii ani.

''Bugetul a fost unul destul de optimist, adică să prevadă absorbția integrală a banilor din PNRR, realizarea tuturor investițiilor, ceea ce cred că toți ne-am fi dorit să se întâmple. Despre PNRR-ul din România s-ar putea scrie cel puțin trei cărți'', a spus Adrian Câciu.

El a explicat că mecanismul PNRR presupune obținerea fondurilor europene în baza reformelor asumate, iar banii atrași sunt utilizați ulterior pentru finanțarea investițiilor.

''Banii îi iei pentru reforme, iar cu acei bani faci investițiile'', a subliniat acesta. În acest context, Adrian Câciu a arătat că unele reforme asumate prin PNRR au avut o miză financiară foarte importantă.

''Ați auzit foarte recent chiar de jalonul privind legea salarizării: 700 de milioane de euro pentru o lege. Până la urmă, raportat la faptul că este un act normativ, nu este o investiție fizică, zici: bine, uite, 700 de milioane. Dar 700 de milioane se pot duce în autostrăzi, se pot duce în proiecte pentru dotarea școlilor, pentru reabilitarea spitalelor, pentru construcția de spitale'', a afirmat acesta.

Deputatul a susținut că România a întâmpinat dificultăți și din cauza faptului că nu a descentralizat managementul fondurilor europene către autoritățile locale.

''PNRR-ul a fost foarte bun pentru țările care erau regionalizate și care știau să facă management la nivel local, și foarte dificil pentru cei care nu aveau acest management la nivel local'', a spus Adrian Câciu.

Acesta a amintit că, în momentul semnării PNRR, instituțiile românești nu aveau structuri dedicate implementării programului.

''În noiembrie 2021, când s-a făcut guvernarea PSD-PNL, nu era niciun acord de finanțare cu Comisia Europeană. (...) La acel moment nu exista niciun departament creat în cadrul instituțiilor pentru PNRR. Asta însemna personal, însemna salarii, însemna bugete, dar și expertiză. A durat cam până în iunie 2022'', a declarat Adrian Câciu.

El a adăugat că schimbările legislative și întârzierile privind unele jaloane au afectat ritmul investițiilor.

''Legea pensiilor de serviciu a fost un jalon îndeplinit în 2024, în luna octombrie. A fost o problemă cu alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională, care dăduse deja constituțională legea, s-a trezit că are altă opinie, a considerat că e neconstituțională, ne-a întors pe toți la zero, ca și cum nu am fi lucrat nimic, și iată că a mai trecut un an să avem o nouă lege a pensiilor de serviciu'', a afirmat acesta. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)