Recolta de caise a fermierului Aramais Kazaryan din Valea Ararat este afectată de deteriorarea relațiilor dintre Moscova și Erevan, după ce Rusia a impus restricții la importurile de produse armenești, transmite AFP.

Nemulțumit de îndepărtarea Erevanului de Moscova, Kremlinul a impus interdicții și restricții la importurile de produse armenești, inclusiv fructe, legume și flori, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 7 iunie. Rusia susține că măsura a fost motivată de preocupări sanitare, dar în Armenia, decizia este văzută ca o încercare de a exercita presiuni economice asupra prim-ministrului Nikol Pashinyan pentru a-l face să se întoarcă și să se apropie de Moscova.

Fermierul Aramais Kazaryan se plimbă printre rândurile de caiși din livada sa, temându-se că nu își va mai putea vinde recolta pe piața sa principală, Rusia. 'Caisa este un simbol al Armeniei. Gustul și aroma sa sunt regale; este o minune printre minuni', a declarat pentru AFP fermierul în vârstă de 75 de ani.

Aramais Kazaryan își cultivă pământul de mai bine de trei decenii în satul Vosketap, din Valea Ararat, la aproximativ zece kilometri de granița cu Turcia. Kazaryan a plantat primul său pom în 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice și redistribuirea terenurilor agricole către proprietari privați. Cinci ani mai târziu, a expediat primele sale caise, exclusiv spre piața rusă.

Cunoscută de romani drept 'mărul armean', caisa este unul dintre principalele produse agricole ale țării. Ca și alte fructe, importurile de caise sunt acum interzise în Rusia, alături de legume și flori, precum și de mai multe dintre produsele emblematice ale țării, inclusiv apa minerală Jermuk, peștele, vinul și coniac armean.

'Timp de decenii, acest comerț a funcționat normal. Și dintr-o dată, totul s-a schimbat? Este de neiertat', spune Aramais Kazaryan.

În contextul a ceea ce mulți observatori au numit un război comercial, autoritățile armene încearcă să atenueze impactul.
La începutul lunii iunie, guvernul de la Erevan a aprobat mai multe măsuri de sprijin pentru fermieri, inclusiv subvenții pentru exportatorii care operează sere. De asemenea, Erevanul acoperă anumite taxe vamale pentru fructele, legumele și florile exportate către piețele europene.

La rândul său, Comisia Europeană a anunțat un ajutor imediat în valoare de peste 50 de milioane de euro, precum și măsuri care acordă acces scutit de taxe vamale pe piața unică pentru aproape 80% din exporturile armenești.

'Timpul în care produsele armene erau considerate necompetitive în Europa a apus', a declarat recent ministrul Economiei, Gevorg Papoyan, în fața Parlamentului.

Investitorii italieni au plantat deja livezi vaste într-un sat din apropierea orașului Vosketap și au început să își exporte produsele în Italia.

Cu toate acestea, unii economiștii au îndoieli cu privire la succesul acestei reorientări.

Potrivit lui Ashot Aramyan, în 2025, Armenia a exportat fructe, legume și flori proaspete în valoare de aproape 200 de milioane de dolari. Peste 93% din aceste exporturi au fost direcționate către Rusia. 'Va fi imposibil să redirecționăm toată această producție către piețele europene sau alte destinații', consideră economistul. El susține că producătorii riscă să se confrunte cu o supraproducție semnificativă, ceea ce ar putea duce la falimente și tulburări sociale în zonele rurale.

Guvernatorul Băncii Centrale, Martin Galstyan, a avertizat că economia Armeniei s-ar putea contracta cu până la 2% dacă exportatorii nu reușesc să găsească rapid noi piețe de desfacere. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)