Prințul consort Claus a fost soțul reginei Beatrix a Țărilor de Jos, astăzi în vârstă de 88 de ani, care a domnit timp de 33 de ani, după abdicarea mamei sale, Juliana, în 1980, și până la 30 aprilie 2013, când a abdicat rândul ei și i-a succedat la tron fiul său, prințul Willem-Alexander.

Klaus-Georg Wilhelm Otto Friedrich Gerd von Amsberg, fiul lui Claus-Felix von Amsberg și al Göstei von dem Bussche-Haddenhausen, s-a născut la 6 septembrie 1926, pe moșia familiei mamei sale din Hitzacker, Germania. A urmat școala primară în Bad Doberan din Mecklenburg (1933-1936) și gimnaziul la Baltenschule (1938-1943), un internat din Misdroy. A făcut școala secundară de la Bad Doberan (ian.-aug.1943) și a făcut parte din serviciul auxiliar naval de lângă Kiel (aug.1943-ian.1944). În ianuarie 1944, a fost chemat pentru o perioadă de două luni în Corpul Muncii din Königsberg (astăzi Kaliningrad). Întors la școala secundară, i s-a acordat certificatul de absolvire în iulie 1944, potrivit site-ului https://www.royal-house.nl/.

Chemat în serviciul militar, el a servit în Divizia 6 Blindată în Neuruppin (iul.1944-mart.1945), când a făcut și școala de antrenament pentru vehicule blindate de la Viborg, în Danemarca, și a servit în Divizia 90 Panzer din Italia (mart.-mai 1945), dar nu a luat parte la luptă. A fost capturat de americani lângă Merano, la începutul lunii mai, fiind trimis într-un lagăr de prizonieri de război la Ghedi, lângă Brescia, unde a servit ca șofer și interpret. În septembrie 1945, americanii l-au transferat la baza americană Latimer Camp, lângă Amersham, în Regatul Unit, pentru a lucra ca interpret. După eliberarea sa, în decembrie 1945, prințul Claus s-a întors în orașul natal Hitzacker, unde a susținut din nou examenele de absolvire, deoarece certificatul acordat în timpul războiului nu a fost recunoscut oficial. A promovat examenele la Lüneburg, în 1947.

Inițial, a vrut să studieze ingineria mecanică, însă, la sfârșitul anului 1948, a decis să se înscrie la Facultatea de Drept și Științe Politice a Universității din Hamburg. Și-a susținut primul examen de drept în 1952 și pe cel de-al doilea în 1956. S-a angajat la Ministerul Afacerilor Externe al R.F. Germania și a promovat examenul de serviciu diplomatic (atașat) în 1958. A fost secretar la Ambasada R.F. Germania la Trujillo (astăzi, Santo Domingo) în Republica Dominicană (1958-1961) și detașat la Abidjan, Coasta de Fildeș (1961-1963). Apoi, a lucrat în departamentul pentru relațiile economice cu Africa subsahariană (1963-1965) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Bonn.

La 28 iunie 1965, a fost anunțată logodna dintre Claus von Amsberg și prințesa Beatrix. În toamna aceluiași an, cele două Camere ale Parlamentului au votat un proiect de lege prin care își dădeau acordul privind căsătoria. La 10 decembrie 1965, Claus von Amsberg a devenit cetățean olandez.
Căsătoria civilă a fost oficiată de primarul orașului Amsterdam, Gijsbert van Hall, la 10 martie 1966. Căsătoria a fost binecuvântată în timpul unei slujbe în Westerkerk, care a fost condusă de reverendul H.J. Kater. Cu această ocazie, Claus von Amsberg a primit titlul de Prinț al Țărilor de Jos și numele de Jonkheer van Amsberg. Cuplul regal și-a stabilit reședința în Castelul Drakensteyn din Lage Vuursche. Prințul Claus și prințesa Beatrix au avut trei fii: Willem-Alexander (n. 1967), Friso (1968-2013) și Constantijn (n. 1969).

Trecutul său în armata germană a suscitat o serie de manifestări de ostilitate din partea olandezilor. Însă, angajarea prințului Claus în favoarea acordării de ajutoare pentru dezvoltare și pentru protejarea mediului au făcut din el una dintre personalitățile cele mai populare din țară. Prințul Claus și-a dedicat majoritatea timpului învățării limbii olandeze și familiarizării cu fiecare aspect al societății olandeze.
A fost implicat într-o varietate de activități, dar era deosebit de interesat de cooperarea pentru dezvoltare, un domeniu în care cunoștințele și experiența pe care le dobândise în timpul carierei sale diplomatice puteau fi valorificate. A fost numit membru al Consiliului Consultativ Național dedicat Cooperării pentru Dezvoltare și al Biroului acestuia și a fost președinte al Comitetului Național pentru Strategia de Dezvoltare (1970-1980), președinte al Organizației Olandeze pentru Dezvoltare (SNV) și consilier special al Ministrului Cooperării pentru Dezvoltare. Din aceste poziții, el a întreprins o serie de vizite în țările vizate de politica olandeză, precum India, Kenya, Sri Lanka, Tanzania și Zambia.
Prima vizită în calitate de prinț consort a avut loc în 1980, după încoronarea reginei Beatrix, în Antilele Olandeze și Aruba. În timpul vizitelor sale de lucru, prințul Claus a acordat o atenție deosebită inovației tehnologice și a fost interesat de conservarea clădirilor istorice, protejarea naturii și mediului înconjurător, de planificarea urbană și regională. A vizitat frecvent organizații de utilități publice, întreprinderi comerciale și industriale și companii din sectorul agriculturii și pescuitului.
În 1984, prințul Claus a acceptat patru noi posturi: Inspector General al Cooperării pentru Dezvoltare, membru al Consiliului de Administrație al De Nederlandsche Bank N.V. (până în 1998), membru al Consiliului de Administrație al Royal PTT Nederland (până în 1998), președinte al Platformei Transport și Lucrări Publice.
A fost, de asemenea, președinte de onoare al Comitetului Național de Coordonare pentru Protecția Monumentelor și Clădirilor Istorice și al Fundației 'Regele William I', patron al Orchestrei Concertgebouw și al organizației de cercetași Scouting Nederland.
La aniversarea de 70 de ani ai prințului Claus, guvernul olandez a avut inițiativa înființării Fondului Prințului Claus pentru Cultură și Dezvoltare, cu obiectivul de îmbunătățire a înțelegerii culturilor și de promovare a interacțiunii dintre cultură și dezvoltare. În prezent, prințul Constantijn este președinte de onoare, mai scriehttps://www.royal-house.nl/.
Prințul Claus a încetat din viață la 6 octombrie 2002, la vârsta de 76 de ani, pe fondul unor probleme grave de sănătate. Înhumarea a avut loc la 16 octombrie, în cavoul familiei de Orange, la Noua Biserică din Delft. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto:www.royal-house.nl







