Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile.
S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de Chile, capitala statului Chile, arată mubi.com.
A studiat la Institutul de Film al Universității Catolice din Chile, apoi la Școala de Cinematografie din Madrid, unde a absolvit în 1970.

Sursa foto: patricio-guzman.com
Întors în Chile, a prins momentul istoric al alegerii președintelui socialist Salvador Allende.
Primul său lungmetraj documentar important, 'El primer ano' (1972), a înregistrat primele douăsprezece luni ale guvernării Unității Populare, coaliție politică de stânga din Chile, fondată în 1969. Filmul a atras atenția regizorului francez Chris Marker, care l-a ajutat să circule în Europa.
Capodopera care i-a consacrat numele este trilogia 'La batalla de Chile' (1975-1979): 'La insurreccion de la burguesia' (1975); 'El golpe de estado' (1976); 'El poder popular' (1979).
Filmată în timpul evenimentelor din 1972-1973, trilogia documentează ascensiunea și căderea proiectului socialist al lui Salvador Allende, culminând cu lovitura de stat din 11 septembrie 1973.

Patricio Guzman şi Hortensia, văduva lui Salvador Allende
Sursa foto: patricio-guzman.com
Patricio Guzman a fost arestat și închis pe Stadionul Național din Santiago în septembrie 1973, imediat după lovitura de stat militară condusă de generalul Augusto Pinochet. A fost ținut acolo timp de două săptămâni și a supraviețuit mai multor simulacre de execuție înainte de a reuși să scape și să scoată din țară materialul filmat. Trilogia a fost montată în exil și a devenit una dintre cele mai importante opere documentare ale secolului XX.
Din 1973, regizorul a trăit în cea mai mare parte în Franța. Deși aflat departe de țară, Chile a rămas subiectul central al creației sale. Filme precum 'En nombre de Dios' (1987), despre rolul Bisericii Catolice în apărarea drepturilor omului, 'Chile, la memoria obstinada' (1997), 'El caso Pinochet' și 'Salvador Allende' (2004) au continuat să analizeze dictatura și consecințele ei.
În anii 2010, Patricio Guzman a realizat o a doua trilogie, mai meditativă și mai poetică, care leagă istoria politică de geografia țării Chile: 'Nostalgia de la luz' (2010); 'El boton de nacar' (2015); 'La cordillera de los suenos' (2019).

Sursa foto: patricio-guzman.com
Filmul documentar 'El boton de nacar' ('Secretul nasturelui de sidef') explorează două dintre cele mai mari tragedii din istoria Chile: genocidul populațiilor indigene din Patagonia și atrocitățile dictaturii militare a lui Augusto Pinochet. Pelicula a fost premiată cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de Film de la Berlin din 2015.
În 2022, a lansat 'Mi pais imaginario', un documentar despre protestele sociale din 2019 din Chile.
Patricio Guzman este, de asemenea, fondatorul și directorul Festivalului Internațional de Documentar de la Santiago (FIDOCS), pe care l-a creat în 1997 pentru a sprijini cinematografia documentară în America Latină, notează fidocs.cl. Predă constant cursuri de documentar în Europa și America Latină.
Printre cele mai notabile distincții primite de cineastul sud-american se numără: Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de la Berlin (2015), Premiul Academiei Europene de Film pentru 'Nostalgia de la luz' (2010), Ochiul de Aur pentru cel mai bun documentar la Festivalul de Film de la Cannes în 2019 pentru 'La cordillera de los suenos' și Premiul Național pentru Arte Vizuale al statului Chile (2023), conform patricioguzman.com.

Sursa foto: patricio-guzman.com
Patricio Guzman trăiește la Paris împreună cu soția sa, Renate Sachse, care colaborează frecvent la scenariile și producția filmelor sale. Dintr-o căsătorie anterioară are două fiice, Andrea și Camila Guzman, ambele regizoare de film, care au lucrat alături de el. Deși a petrecut mai mult de jumătate din viață în exil, legătura sa afectivă și intelectuală cu Chile a rămas neîntreruptă. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: Patricio Guzmán/Facebook







