În fiecare an, la 20 iulie, Organizația Națiunilor Unite (ONU) celebrează Ziua mondială a șahului, o sărbătoare dedicată recunoașterii impactului profund pe care 'sportul minții' îl are asupra dezvoltării intelectuale și a coeziunii sociale.
Data de 20 iulie marchează înființarea Federației Internaționale de Șah (FIDE) la Paris, în anul 1924. Deși inițial sărbătorită din 1966 la inițiativa FIDE, ziua a căpătat o recunoaștere oficială globală prin Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU. Astfel, la 12 decembrie 2019, Adunarea Generală a adoptat, în unanimitate, Rezoluția 74/22, prin care 20 iulie a fost proclamată Ziua mondială a șahului. Rezoluția a fost propusă de Armenia și susținută de peste 50 de state, inclusiv România. Documentul subliniază rolul șahului în promovarea educației, egalității de gen, incluziunii sociale, dezvoltării durabile și păcii.
Conform textului adoptat, 'Șahul oferă oportunități importante în consolidarea educației, realizarea egalității de gen și promovarea femeilor și fetelor, precum și în stimularea incluziunii, a toleranței, a înțelegerii și a respectului reciproc', conform un.org
Tema oficială a Zilei mondiale a șahului din 2026, stabilită de FIDE, este: 'Celebrează, creează și fă diferența'. Astfel, FIDE încurajează comunitatea mondială a șahului să organizeze activități creative și incluzive care să demonstreze impactul pozitiv al șahului asupra societății. Printre inițiativele promovate se numără: organizarea de partide de șah în locuri neobișnuite; evenimente dedicate copiilor, seniorilor și persoanelor din comunități vulnerabile; dezbateri despre rolul șahului în educație, incluziune socială și dezvoltarea gândirii critice.
FIDE subliniază că mesajul ediției din 2026 este că șahul nu este doar un sport al performanței, ci și un instrument care poate contribui la incluziunea socială, dialogul intercultural și promovarea păcii și a cooperării între oameni, notează fide.com.
***
Șahul este adesea numit 'sala de fitness a creierului'. Studiile neuroștiințifice arată că jocul de șah activează ambele emisfere cerebrale, potrivit pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
Printre meritele sale se numără dezvoltarea gândirii strategice și analitice, deoarece jucătorul trebuie să evalueze constant poziția, să identifice punctele slabe și să planifice mutări cu mulți pași înainte. Îmbunătățirea memoriei și a concentrării se află, de asemenea, printre avantajele practicării șahului. Memorarea deschiderilor, a tiparelor de mat și menținerea atenției timp de câteva ore în timpul unei partide clasice antrenează capacitatea de stocare a creierului. Nu în ultimul rând, fiecare mutare a adversarului creează o nouă problemă ce necesită o rezolvare rapidă și eficientă sub presiunea timpului, ceea ce duce, în timp, la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, punctează healthline.com.
La nivel comportamental, șahul este o lecție continuă de viață, pentru că învață copiii și adulții deopotrivă să își asume responsabilitatea pentru propriile decizii, să își gestioneze timpul și emoțiile și să își respecte adversarul. Totodată, șahul cultivă răbdarea și reziliența.
Șahul poate fi caracterizat ca fiind o competiție între alb și negru, care se bat utilizând strategii și făcând apel la inițiativă. E un ''război'' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre și 16 albe), unde cel mai abil strateg dintre cei doi adversari învinge. Scopul este imobilizarea regelui, cea mai importantă piesă a adversarului.
Istoria șahului se întinde pe mai bine de un mileniu și jumătate. Majoritatea istoricilor sunt de acord că jocul își are originile în India secolului al VI-lea d.Hr., evoluând dintr-un joc numit Chaturanga, care se traduce prin 'patru divizii' (infanterie, cavalerie, elefanți și care de luptă, reprezentate astăzi de pion, cal, nebun și tură), arată chess.com. Ulterior, jocul a pătruns în Persia sub numele de Shatranj, unde expresia 'Shah mat' (regele este mort/fără ajutor) a dat naștere termenului modern de 'șah-mat'. Prin intermediul lumii arabe, șahul a ajuns în Europa în secolele X-XI, unde regulile sale au fost treptat modificate în perioada Renașterii pentru a căpăta forma dinamică pe care o cunoaștem astăzi.
Șahul are o tradiție îndelungată în România. Țara noastră a fost una dintre cele 15 țări fondatoare ale FIDE în 1924 la Paris. Federația Română de Șah a luat ființă, oficial, în 1925, primul președinte fiind scriitorul Mihail Sadoveanu.
Șahul românesc a dat zeci de Mari Maeștri de-a lungul timpului. Florin Gheorghiu (născut în 1944) este cel mai titrat șahist român. A fost Campion Mondial de Juniori (1963), are 9 titluri de campion național și l-a învins pe Bobby Fischer în 1966.
Victor Ciocâltea (1932-1983) a cucerit 8 titluri naționale. A fost primul român care l-a învins pe Bobby Fischer (1962) și a condus naționala decenii la rând.
Elisabeta Polihroniade (1935-2016) este cea mai mare șahistă din istoria României. A avut 7 titluri naționale, a fost multiplă medaliată la Olimpiadele de șah și cel mai important promotor al șahului în România.
Adolf Albin (1848-1920) este unul dintre pionierii șahului românesc. A jucat împotriva legendei Wilhelm Steinitz și a dat numele celebrei deschideri 'Contragambitul Albin'.
Mihail Marin (născut în 1965) este triplu campion național, medaliat cu bronz la Olimpiadă și recunoscut la nivel planetar drept unul dintre cei mai buni autori de cărți de teorie și tactică de șah.
Printre cele mai sonore nume ale șahului românesc din prezent se numără: Bogdan-Daniel Deac, Constantin Lupulescu, Liviu-Dieter Nisipeanu, Irina Bulmaga, Mihaela Sandu și Miruna Lehaci.
Cele mai importante competiții de șah din România includ turnee internaționale de elită cu participare mondială, circuite naționale de Grand Prix și Campionatele Naționale oficiale. Super Chess Classic România (Grand Chess Tour) este cea mai importantă competiție internațională găzduită în România. Evenimentul reunește anual, la București, 10 dintre cei mai buni mari maeștri ai lumii, arată frsah.ro. Circuitul Grand Prix România reprezintă o serie de turnee majore organizate în mai multe orașe din țară care atrag jucători profesioniști și sunt incluse în calendarul oficial Federației Române de Șah. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)







