Furtunile de nisip și praf reprezintă o provocare formidabilă și extinsă pentru atingerea dezvoltării durabile în dimensiunile sale economice, sociale și de mediu, evidențiază https://www.un.org/. Acestea au devenit o preocupare globală serioasă în ultimele decenii datorită impactului lor semnificativ asupra mediului, sănătății, agriculturii, mijloacelor de trai și a bunăstării socio-economice.
Unele dintre cele mai intimidante priveliști din natură sunt norii întunecați de nisip și praf care înghit totul în calea lor, un fenomen care transformă ziua în noapte și face ravagii peste tot, din nordul Chinei până în Africa Subsahariană. Furtunile de nisip și praf sunt un element esențial al ciclurilor biochimice naturale ale Pământului, dar sunt cauzate parțial și de factorii antropici, inclusiv schimbările climatice și gestionarea nesustenabilă a terenurilor și utilizarea apei. La rândul lor, furtunile de nisip și praf contribuie și ele la schimbările climatice și la poluarea aerului.
Impactul furtunilor de nisip și praf se resimte în toate regiunile lumii, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, și reprezintă provocări serioase pentru atingerea a 11 dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă: Obiectivul 2: Zero foamete; Obiectivul 3: Sănătate; Obiectivul 6: Apă și canalizare; Obiectivul 8: Creștere economică; Obiectivul 11: Orașe; Obiectivul 13: Acțiuni climatice și Obiectivul 15: Biodiversitate, păduri și deșertificare.
Cel puțin 25% din emisiile globale de praf provin din activitățile umane, iar în unele zone, praful de deșert s-a dublat în secolul al XX-lea. Impactul acestui fenomen este dificil de controlat, deoarece activitatea umană dintr-o parte a lumii poate provoca furtuni de nisip și praf în altă regiune. Cu toate acestea, așa cum furtunile de nisip și praf sunt cauzate de activitățile umane, aceste furtuni pot fi, de asemenea, reduse prin acțiuni umane.
Potrivit datelor ONU, aproximativ 2 milioane de tone de nisip și praf intră în atmosferă anual. Furtunile de nisip și praf apar în principal în regiunile aride și deșertice, dar pot ajunge și afecta regiuni mult mai îndepărtate. Particulele de praf furnizează nutrienți ecosistemelor marine, dar pot contribui și la mortalitatea coralilor și la formarea uraganelor. În plus, pot provoca boli respiratorii, afecțiuni cardiace și iritații ale ochilor și pielii, dar pot răspândi și alte boli, cum ar fi meningita.
Recunoscând că furtunile de nisip și praf și impactul lor negativ sunt probleme de interes internațional, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 12 iulie Ziua Internațională de Combatere a Furtunilor de Nisip și Praf (A/RES/77/294 din 8 iunie 2023).
Mai mult, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a subliniat necesitatea cooperării la nivel global și regional, în vederea prevenirii, gestionării și atenuării efectelor furtunilor de nisip și praf prin îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și partajarea informațiilor climatice și meteorologice pentru prognozarea furtunilor de nisip și praf. Adunarea Generală a afirmat că acțiunile reziliente pentru combaterea și reducerea lor necesită o mai bună înțelegere a impactului multidimensional sever al acestor tipuri de furtuni, inclusiv deteriorarea sănătății, bunăstării și mijloacelor de trai ale oamenilor, creșterea deșertificării și a degradării terenurilor, defrișările, pierderea biodiversității și a productivității terenurilor, amenințarea securității alimentare și impactul acestora asupra creșterii economice durabile, arată site-ul ONU. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.un.org
