Ministerul Culturii a finalizat controlul la Opera Națională Română din Cluj-Napoca iar raportul a relevat un mecanism prin care veniturile provenite din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice au avut un traseu viciat.

'Banii publici au un singur traseu: cel al interesului public. Într-o instituție publică de cultură, fiecare leu trebuie urmărit, justificat și utilizat conform procedurilor legale, iar patrimoniul trebuie administrat în beneficiul comunității. Activitatea managerială presupune nu doar rezultate aparente, ci și responsabilitate, iar atunci când apar abateri, ele trebuie corectate și consecințele asumate', a declarat ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii transmis, marți, AGERPRES, controlul se înscrie în demersul ministerului de a consolida responsabilitatea managerială în instituțiile publice de cultură.

Raportul Corpului de control, aprobat la 10 septembrie, prezintă constatările și măsurile dispuse în legătură cu administrarea resurselor financiare, a patrimoniului și a activității instituției.

Una dintre cele mai importante constatări vizează circuitul veniturilor din vânzarea biletelor. Raportul a relevat un mecanism prin care venituri provenite din vânzarea biletelor la spectacole produse integral din resurse publice au avut un traseu viciat, ajungând - prin ocolirea trezoreriei statului, a evidenței contabile, a execuției bugetare anuale și a controlului financiar preventiv - în conturile unei structuri asociative, de drept privat.

Conducerea interimară a dispus încetarea imediată a acestei practici, încasarea veniturilor exclusiv prin conturile instituției, cu respectarea legislației privind încasarea, administrarea, utilizarea și contabilizarea acestora, se arată în comunicat.

Alte constatări ale controlului sunt:

- Apărarea instituției în litigii - gestionarea deficitară a apărării instituției în litigii în care nu au fost parcurse toate etapele procesuale, ceea ce a condus la prejudicierea cu sume semnificative a intereselor patrimoniale ale instituției.

- Administrarea patrimoniului - închirierea, în perioada 2015-2023, a unor spații la chirii semnificativ inferioare nivelului pieței, nerecuperarea contravalorii utilităților, precum și acordarea, fără fundamentare, a unor despăgubiri pentru investiții neamortizate.

- Deficiențe sistemice - utilizarea regulată de date și informații paralele în raportările periodice, absența unor proceduri interne în domenii esențiale de activitate și implementarea deficitară a sistemului de control intern managerial.

Aspectele care pot avea relevanță penală sunt transmise autorităților competente, iar situațiile care depășesc competența Ministerului Culturii sunt înaintate instituțiilor abilitate ale statului, se precizează în comunicat.

Controlul face parte dintr-o serie mai amplă de verificări care se impun în urma încetării contractelor de management ca efect al evaluărilor manageriale.

'Acțiunile de monitorizare și responsabilizare a managementului vor continua, indiferent de rezistența sau reacțiile publice pe care acestea le pot genera. Evaluarea managerială nu este o formalitate, iar atunci când sunt afectate buna funcționare a unei instituții și disciplina financiară, rezultatele acesteia trebuie să fie valorificate. Pentru Ministerul Culturii, prioritățile rămân clare: respectarea legii, protejarea patrimoniului și utilizarea corectă și transparentă a banilor publici', a transmis Demeter Andras Istvan. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)