Bucovina, cartea de vizită pe care România nu a folosit-o încă

Turismul din Bucovina scade de doi ani. Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, propune ca mănăstirile pictate, peisajul și memoria voievodală a Bucovinei să devină brand de țară al României și anunță conferința 'România 2100 - Cupola Bucovina, brand de țară', luni, 14 decembrie 2026, ora 14:00, la Camera Deputaților.

Pe scurt: Bisericile pictate ale Bucovinei sunt patrimoniu UNESCO și una dintre cele mai originale contribuții românești la arta Europei. Sunt, înainte de orice, biserici vii, în care se slujește în fiecare dimineață. Și totuși județul Suceava pierde vizitatori de doi ani. Comisia pentru cultură propune un răspuns instituțional, nu o campanie de imagine - și o întrebare simplă: cât timp mai putem ține ascuns un asemenea dar?

Comparația care contează: Italia și-a făcut din Toscana cartea de vizită. Nu din Roma, nu din Veneția: dintr-o regiune în care bisericile stau într-un peisaj viu, cu sate, ferme, vin și meșteri. Astăzi, Toscana adună aproape cincizeci de milioane de înnoptări pe an, de peste patruzeci de ori mai mult decât Suceava. Bucovina are aceleași daruri - frescele, peisajul bucolic, memoria lui Ștefan cel Mare, portul, muzica, folclorul. Îi lipsește decizia.

DE CE CONTEAZÃ

* Occidentul nu a fost niciodată mai curios de arta sacră a Răsăritului. Publicul există. Nimeni nu l-a invitat încă în Bucovina.

* Două porți se deschid în același timp. Autostrada Moldovei ajunge la Pașcani la sfârșitul lui 2026 și la Aeroportul Suceava în 2028. Aeroportul are deja zboruri directe spre Londra, Birmingham, Roma, Milano, Veneția, Bologna și orașe din Germania și Belgia.

* Fereastra nu rămâne deschisă la nesfârșit. Fără măsurare și fără ca instituțiile să lucreze împreună, se va închide nefolosită.

CIFRELE

* 513.000 de sosiri în județul Suceava în 2025, față de 548.000 în 2024: -6,5% într-un singur an.

* Ianuarie-august 2026: sosirile turiștilor români -10%, înnoptările -18%; gradul de ocupare a coborât de la 28% la 22,6%, deși capacitatea de cazare a crescut.

* Șederea medie: două nopți. Străinii sunt doar 11-12% din total, dar sunt singurii care cresc: +5% la sosiri și +9% la înnoptări în 2026.

CONTEXTUL

* După 1453, zidul bisericii moldovenești a devenit o liturghie în aer liber, deschisă oricărui trecător. Este ceea ce Iorga numea 'Bizanț după Bizanț', și nicăieri în lumea ortodoxă nu s-a întâmplat cu o asemenea amploare.

* Bucovina nu înseamnă numai mănăstiri. Înseamnă peisajul din jurul lor, memoria lui Ștefan la Putna și la Suceava, portul, cântecul, jocul și masa unei lumi țărănești care nu a dispărut. Pe toate acestea se poate construi, nu doar pe fresce.

* Nu există astăzi nicio masă la care Consiliul Județean, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Institutul Cultural Român, Institutul Patrimoniului și Biserica să stea împreună pentru Bucovina.

CE PROPUNE COMISIA

* Un protocol de colaborare cu Consiliul Județean Suceava pentru 2027-2028, cu diagnostic comun, principii și un sistem de măsurare a turismului cultural și religios.

* 'Cupola Bucovina': un nod de rețea la Camera Deputaților, cu reuniuni trimestriale, la care sunt invitate instituțiile centrale, autoritățile județene, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, mediul academic și societatea civilă.

* Un apel deschis către societatea civilă - asociații culturale, fundații, organizații locale - pentru propuneri concrete, examinate public, pe criterii de calitate și interes public.

* Demersuri stăruitoare ale Comisiei în 2027-2028: la buget, pe lângă ministere și ICR, pentru ca Bucovina să ajungă în ambasade și în institutele culturale din străinătate.

CE URMEAZÃ

* 20 octombrie: Comisia transmite scrisori de intenție Consiliului Județean Suceava, Institutului Cultural Român, Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

* 16 noiembrie, ora 17:30, Camera Deputaților: conferința sculptorului de icoane și autorului Jonathan Pageau, 'Geniul iconografiei ortodoxe: Din Bizanț în Bucovina', cu referiri substanțiale la frescele Bucovinei.

* 14 decembrie, ora 14:00, Comisia pentru cultură: conferința 'România 2100 - Cupola Bucovina, brand de țară' - lansarea Cupolei Bucovina și semnarea oficială a protocolului cu Consiliul Județean Suceava.

DECLARAȚIE

'Am intrat prima dată la Voroneț copil fiind, într-o după-amiază de vară, și țin minte că nimeni nu mi-a explicat nimic. Nici nu era nevoie. Zidul vorbea singur, cum vorbește de cinci sute de ani oricui se oprește în fața lui. De atunci am învățat multe despre fresce, dar nimic nu a înlocuit acea tăcere. Ceea ce propun astăzi nu este o campanie de imagine. Este o datorie: să nu lăsăm lumea să treacă pe lângă un lucru atât de rar fără să-l fi văzut. Lumina care cade seara pe albastrul de la Voroneț nu am făcut-o noi și nu o putem fabrica. Putem însă să o arătăm cu grija cu care a fost zidită - și, poate, să fim vrednici de ea.' - Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă