Protecția copiilor în fața drogurilor, între responsabilitatea legiuitorului și relativizarea răspunderii penale

În județul Vaslui, un copil care nu împlinise 15 ani a ajuns să necesite asistență medicală de urgență în urma consumului de droguri, iar datele oficiale aferente anului 2025, comunicate public în septembrie 2026, arată că 18 dintre cele 38 de persoane asistate medical pentru consumul unor asemenea substanțe aveau sub 25 de ani, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre cazurile înregistrate priveau copii, adolescenți și tineri aflați într-o perioadă a existenței în care ar trebui să predomine educația, dezvoltarea intelectuală și formarea unei personalități autonome, nu consecințele unor dependențe care pot compromite sănătatea, discernământul și însăși capacitatea de autodeterminare.

Aceste cifre nu exprimă întreaga dimensiune a consumului de droguri din județul Vaslui, dar numai situațiile care au necesitat intervenția serviciilor medicale de urgență, iar dincolo de evidențele statistice există realitatea unor familii confruntate cu suferința, cu incertitudinea și cu dificultatea recuperării propriilor copii, într-o societate în care accesul la substanțe interzise poate preceda maturizarea intelectuală și morală necesară înțelegerii consecințelor acestora.

Într-o asemenea realitate, la Senatul României a fost înregistrată propunerea legislativă B544/2026, prin care cultivarea, producerea, fabricarea, cumpărarea și deținerea drogurilor pentru consum propriu, inclusiv a celor de mare risc, ar urma să nu mai constituie infracțiuni, ci contravenții sancționate cu amendă, aceeași schimbare fiind propusă, în condițiile prevăzute de proiect, și pentru introducerea sau scoaterea din țară a unor asemenea substanțe destinate consumului propriu.

Consider profund discutabilă o asemenea opțiune legislativă, nu pentru că aș ignora suferința persoanelor dependente sau necesitatea recuperării lor medicale și sociale, ci pentru că autoritatea legii presupune o responsabilitate care depășește simpla modificare a naturii unei sancțiuni, iar diminuarea răspunderii juridice pentru o categorie atât de extinsă de fapte poate transmite societății, îndeosebi adolescenților, percepția că gravitatea acestor conduite este mai redusă decât cea recunoscută până în prezent.

Legea nu reprezintă numai expresia voinței politice a unei majorități parlamentare, însă și una dintre formele prin care societatea își afirmă valorile fundamentale, stabilește limitele libertății individuale și consacră responsabilitatea fiecăruia față de propria existență și față de ceilalți, motiv pentru care orice schimbare a regimului juridic al drogurilor trebuie examinată nu doar prin prisma intențiilor declarate de inițiatori, dar mai ales prin consecințele pe care le poate produce asupra comportamentului individual și asupra protecției sănătății publice.

Printre inițiatorii acestei propuneri legislative se află și senatoarea Victoria Stoiciu, aleasă în circumscripția electorală Vaslui, un județ în care autoritățile sanitare au documentat consumul de droguri inclusiv în rândul copiilor, iar organele de cercetare penală au instrumentat cauze privind distribuirea unor substanțe interzise către minori.

Doamnă senator Victoria Stoiciu, vă invit să mergeți în județul Vaslui, în comunitățile care v-au încredințat mandatul parlamentar, să discutați cu profesorii care cunosc dificultățile formării și educării adolescenților, cu părinții pentru care protecția propriilor copii reprezintă o preocupare permanentă și cu medicii care tratează consecințele consumului de droguri, deoarece exercitarea reprezentării parlamentare nu poate fi separată de cunoașterea nemijlocită a realităților umane și sociale asupra cărora deciziile legislative urmează să producă efecte.

Vă solicit să explicați acestor familii de ce considerați oportun ca producerea, cumpărarea sau deținerea drogurilor de mare risc pentru consum propriu să fie transferate din sfera răspunderii penale în cea contravențională și, mai ales, ce garanții există că o asemenea schimbare nu va fi interpretată de adolescenți drept o diminuare a pericolului asociat acestor substanțe, într-o perioadă a dezvoltării lor în care influența anturajului, nevoia de acceptare și insuficienta anticipare a consecințelor pot transforma experimentarea într-o experiență cu urmări de durată.

Mandatul parlamentar nu este o prerogativă desprinsă de comunitatea care l-a conferit, dar o obligație permanentă de responsabilitate publică, întemeiată pe cunoaștere, discernământ și fidelitate față de interesele legitime ale cetățenilor, iar atunci când sunt în discuție sănătatea copiilor și protecția generațiilor viitoare, libertatea inițiativei legislative trebuie însoțită de exigența unei fundamentări care să demonstreze că soluția propusă servește efectiv binele public. Nu poate exista o concepție autentic umanistă despre dependență care să ignore suferința persoanei afectate, după cum nu poate exista o politică responsabilă de protecție a copilului care să considere suficientă înlocuirea unei sancțiuni penale cu o amendă, fără consolidarea serviciilor de prevenire, fără acces efectiv la tratament și fără garanția că minorii aflați în situații de vulnerabilitate vor beneficia de sprijinul instituțional necesar recuperării.

Libertatea omului își pierde însăși substanța atunci când voința devine captivă unei dependențe, iar capacitatea de a discerne între ceea ce îi conservă existența și ceea ce i-o distruge este progresiv diminuată, pentru că adevărata libertate presupune nu numai posibilitatea de a alege, dar și puterea de a rămâne stăpân asupra propriilor decizii, asupra propriei conștiințe și asupra propriului destin.

O societate care înțelege valoarea demnității umane nu poate privi cu indiferență extinderea consumului de droguri în rândul generațiilor tinere și nici nu poate transforma compasiunea legitimă față de persoanele dependente într-o justificare suficientă pentru diminuarea răspunderii juridice, fără a demonstra că această schimbare contribuie efectiv la prevenirea consumului, la recuperarea celor afectați și la protejarea copiilor. Responsabilitatea legiuitorului începe tocmai acolo unde consecințele unei decizii depășesc existența individuală și se răsfrâng asupra familiei, asupra comunității și asupra generațiilor viitoare, iar autoritatea de a modifica legea trebuie însoțită permanent de conștiința faptului că nu orice soluție prezentată drept expresie a progresului social reprezintă, prin efectele sale, un progres în apărarea demnității umane.

Nu susțin stigmatizarea persoanelor dependente și nici ideea că sancțiunea penală ar putea substitui actul medical, însă consider că protejarea sănătății publice reclamă o concepție legislativă în care prevenția, educația, responsabilitatea juridică și recuperarea medicală să fie articulate coerent, fără ca preocuparea pentru una dintre aceste dimensiuni să conducă la ignorarea celorlalte.

În județul Vaslui, existența unor cazuri de consum care au necesitat intervenție medicală la vârste atât de fragede constituie un argument suficient pentru a solicita o examinare deosebit de exigentă a oricărei inițiative care modifică regimul juridic al drogurilor, fiindcă fiecare copil expus dependenței reprezintă nu numai o existență individuală amenințată, dar și o responsabilitate pe care instituțiile statului nu o pot abandona în numele unei interpretări abstracte a libertății.

Îi solicit senatoarei Victoria Stoiciu să prezinte public, inclusiv în fața cetățenilor județului Vaslui, argumentele medicale, sociale și juridice care fundamentează această inițiativă și să explice în ce măsură diminuarea răspunderii penale poate contribui la protejarea minorilor, iar Parlamentului îi solicit să nu accepte modificarea regimului sancționator fără o evaluare riguroasă a consecințelor asupra sănătății publice și fără garanții verificabile privind prevenirea consumului și accesul la tratament.

Demnitatea unei societăți se exprimă prin felul în care își protejează copiii, prin responsabilitatea cu care le apără dreptul la sănătate și prin capacitatea de a le transmite nu numai cunoaștere, dar și repere morale care să le permită să distingă libertatea de dependență, curajul de imprudență și autonomia de captivitatea propriei voințe.

Stop drogurilor! Viața și sănătatea copiilor noștri nu sunt obiect de experiment legislativ și nu pot fi puse în joc prin decizii iresponsabile.

Deputat de Vaslui
Raisa Enachi

9 octombrie 2026