Două vieți pierdute, 11 incidente cu nave comerciale. AUR cere Guvernului un plan de securitate pentru Marea Neagră în 30 de zile

Scufundarea navei ROYAD MAMMADOV în apropierea Platformei Pescăruș, soldată cu două persoane decedate și 11 marinari salvați, readuce în prim-plan vulnerabilitatea navigației și a infrastructurii energetice din Marea Neagră. AUR cere Guvernului ca, în maximum 30 de zile, să prezinte un plan comun de securitate și intervenție care să integreze apărarea maritimă, siguranța transportului naval și protecția infrastructurii energetice offshore.

Partidul AUR transmite condoleanțe familiilor celor două persoane decedate și solicită sprijin pentru supraviețuitori. Potrivit informațiilor autorităților centralizate, nava s-a scufundat după un incendiu produs în Zona Economică Exclusivă a României. Cauza trebuie stabilită pe baza investigației, iar ipoteza lovirii de o dronă nu trebuie prezentată drept certitudine înainte de confirmarea oficială

Incidentul nu poate fi privit însă separat de ceea ce se întâmplă în ultimii ani în vestul Mării Negre. ROYAD MAMMADOV este a 11-a navă comercială identificată ca fiind lovită sau avariată, începând din 2023, în incidente asociate războiului produse în apropierea coastelor României, în Zona Economică Exclusivă, la gurile Dunării sau în porturile ucrainene de pe Dunăre aflate în imediata vecinătate a țării noastre. Incidentul de astăzi s-a produs la aproximativ 9 mile marine de Platforma Pescăruș.

Partidul AUR solicită ca în următoarele 24 de ore Guvernul să prezinte o informare coordonată privind echipajul, localizarea și cronologia incidentului, operațiunile desfășurate și stadiul investigației. Informațiile confirmate trebuie separate clar de ipoteze, iar autoritățile trebuie să evalueze inclusiv existența unui risc de poluare și necesitatea unor eventuale restricții pentru navigație.

În maximum șapte zile, ministerele Apărării, Transporturilor, Internelor, Energiei și Mediului trebuie să facă o evaluare comună a sistemului actual de protecție și intervenție. Aceasta trebuie să stabilească cine supraveghează, cine avertizează, cine intervine, cum circulă informația între instituțiile militare și civile și ce vulnerabilități există în protejarea navelor, platformelor, conductelor și operațiunilor offshore.

În maximum 30 de zile, AUR cere prezentarea unui plan comun de securitate și intervenție pentru Marea Neagră, cu responsabili, termene, costuri și surse de finanțare. Planul trebuie testat printr-un exercițiu care să simuleze simultan o navă avariată, marinari aflați în pericol, risc de poluare și perturbarea unei activități energetice offshore. Timpii de alertare și intervenție trebuie măsurați, iar concluziile neclasificate și măsurile de remediere trebuie făcute publice.

Miza nu este doar militară. Portul Constanța, gurile Dunării și rutele comerciale sunt esențiale pentru economie, iar incidentele maritime pot afecta costurile de transport și asigurare, livrările de mărfuri și echipamente și activitatea portuară. În același timp, protejarea platformelor, conductelor submarine și logisticii dintre mare și țărm devine critică în perspectiva dezvoltării Neptun Deep, pentru care primele gaze sunt estimate să intre în Sistemul Național de Transport în primul semestru din 2027.

România dispune deja de mecanisme de cooperare și desfășoară, între 5 și 9 octombrie, exercițiul DANUBE PROTECTOR 26, cu peste 350 de militari și peste 20 de nave și ambarcațiuni. AUR cere ca aceste mecanisme să fie evaluate prin rezultate concrete și propune un exercițiu complementar pentru verificarea cooperării în cazul unei intervenții reale pe mare. Guvernul trebuie să demonstreze inclusiv eficiența cooperării României cu Bulgaria și Turcia prin MCM Black Sea și a măsurilor pentru protejarea infrastructurii critice submarine.

Dacă investigația confirmă că nava a fost atacată, AUR solicită stabilirea responsabilității pe baza probelor și o reacție diplomatică fermă. Până atunci, obligația statului este una imediată: să protejeze oamenii, libertatea navigației, rutele comerciale și infrastructura energetică și să demonstreze că România poate preveni, detecta și gestiona un incident înainte ca acesta să se transforme într-o criză de securitate.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor