Giotto la Iași este imposibilul făcut posibil, a declarat, pentru AGERPRES, managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național ''Moldova'' Iași, Alexandru Constantin Chituță, despre una dintre cele mai importante opere ale pictorului italian, Popliticul, care ajunge pentru prima dată în România în cadrul SACRUM Iași Art Festival.
Alexandru Constantin Chituță a menționat că lucrarea, realizată de Giottto di Bondone în jurul anului 1330, nu a părăsit până acum teritoriul Italiei, și este prezentată publicului ieșean în perioada 4 - 30 octombrie.
Foto: (c) DANIELA MALACHE / AGERPRES
''Giotto la Iași este imposibilul făcut posibil. Și vă spun că nu sunt mari lucruri spuse. Este chiar așa. Este imposibilul făcut posibil. Lucrurile acestea mi le-au transmis partea italiană, pentru că această lucrare n-a părăsit niciodată Italia. (...) Mă bucură să vorbim într-un oraș tineresc, să vorbim studenților, să vorbim în luna aceasta spirituală, academică și culturală - luna octombrie - , să vorbim despre, să spun eu, capodopera capodoperelor lui Giotto. Este cea mai importantă lucrare de pictură adusă în România, în istoria României, și este și cea mai veche, din 1330'', a declarat, pentru AGERPRES, managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național Moldova.
El a precizat că alegerea organizării expoziției ''Giotto la Iași'' nu ține doar de prestigiul numelui, ci de intenția de a construi un demers expozițional pornind de la originile artei Renașterii.
''De ce Giotto la Iași? De ce de Giotto și nu altcineva? Pentru că am dorit să începem cu începuturile. Giotto este cel care pune bazele picturii și a Renașterii. El este considerat părintele Renașterii. Și dacă astăzi vorbim de Leonardo da Vinci, și de Michelangelo, și de Raffaello, înainte de ei trebuie să vorbim de Giotto. Așadar, în acest periplu expozițional pe care îl doresc în viitor în România, am dorit să începem cu Giotto'', afirmă Alexandru Constantin Chituță.
Foto: (c) DANIELA MALACHE / AGERPRES
El a subliniat dificultatea aducerii în România a unei astfel de lucrări prin statutul său excepțional.
''Nu a fost foarte simplu, pentru că unele lucrări din lume se transportă foarte greu sau mai deloc. Iar lucrarea aceasta avea și acest stigmat: lucrarea nu părăsește Italia. Este una dintre cele trei lucrări semnate de Giotto. Doar trei lucrări din lume sunt semnate Giotto. Lucrarea aceasta, Polipticul, e cea mai detaliată lucrare. E o lucrare realizată cu cea mai mare măiestrie, pentru că a fost o lucrare, să spunem așa, de publicitate. Giotto s-a recunoscut prin această lucrare și dorea ca publicul să spună: 'da, asta poți face tu!'. Deci era o publicitate: 'Eu sunt Giotto, iată ce pot face!. Veniți și dați-mi comenzi pentru că asta pot face eu cel mai bine!' '', a mai precizat Alexandru Constantin Chituță.
''Sigur, nu pot să fiu ipocrit. Cu siguranță dacă ar fi cerut-o Metropolitan Museum sau Muzeul Luvru era foarte simplu, pentru că mergea lucrarea într-un muzeu important din lumea întreagă. Dar am cerut-o noi de la Iași. A fost destul de dificil, ca noi în România, să ținem o asemenea lucrare, să îndeplinim toate condițiile, să avem toate fondurile necesare, pentru că este o operă din cele mai valoroase. Iată că am reușit'', a completat acesta.
Managerul interimar al Palatului Culturii - Complexului Muzeal Național ''Moldova'' a declarat totodată că demersul nu va fi unic, urmând a fi făcute demersurile pentru a fi aduse la Iași, în cadrul SACRUM Iași Art Festival și lucrările altor mari artiști: ''Sper ca la anul (...) să aducem aici, în cadrul festivalului, o lucrare realizată de Rafael sau de Michelangelo. De asta am spus că înainte de Michelangelo, Leonardo și Rafael a fost Giotto. Deci am început cu Giotto''.
Foto: (c) DANIELA MALACHE / AGERPRES
El a subliniat totodată că ''e mai complicat să aduci o operă care are aproape 700 de ani, față de una de 100''.
''Acum poate prea puțini înțeleg unele lucruri. Chestiunea este ca noi să știm ce să facem, să avem conștiința lucrurilor bine făcute și să știm că trebuie făcute unele lucruri istorice în România, pentru că în istoria României, România n-a avut posibilitatea să expună un Giotto, un Michelangelo, un Botticelli, un Bernini, un Leonardo, și așa mai departe. Și atunci este important la un moment dat să spunem și noi start. Sigur, s-a început foarte bine la Timișoara cu Caravaggio, s-a dus la Muzeul Național de Arte al României 'La blouse roumaine' de Matisse. Henry Matisse. Dar trebuie să aducem și arta veche. E mult mai complicat să aduci o operă care are aproape 700 de ani, față de una de 100, cum e Matisse. Și la Matisse a fost foarte complicat să aducă 'La blouse roumanie' '', a subliniat Alexandru Constantin Chituță.
În opinia acestuia, acesta este un ''start'' pentru Iași, dar și pentru România, în ceea ce privește marile expoziții de artă veche.
''Așadar, este important să spunem și noi, în materie de arte vizuale, 'Start! Haideți să facem!'. Pentru că, vedeți, la operă, la teatru, la filarmonică, muzica pop, se invită. Mergem la concerte. Acolo sunt artiști care vin. Din păcate, artiștii care nu mai sunt în viață, dar care au realizat capodopere în materie de arte vizuală, e un pic cam greu să îi aduci în țară'', a completat managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național ''Moldova'' Iași.
Pentru ca o astfel de expoziție să ajungă la publicul tânăr, spune Chituță, nu e suficientă valoarea operei. În opinia sa contează și felul în care este prezentată și comunicată, într-un limbaj adaptat generațiilor de astăzi.
''Cred că este important pentru că generațiile se schimbă. O expoziție cu un mesaj din '70, nu mai prinde în 2026. Așadar, trebuie să avem un mesaj frumos, trebuie să avem un masaj interactiv, trebuie să știm cum să folosim opera de artă să fie atractivă pentru tineri, trebuie să vedem ce text le oferim, trebuie să știm ce produse trebuie oferite, cu cine să lucrăm în materie de publicitate.(...) Și lucrurile acestea se fac. Nu facem lucruri mărețe în lume, pentru că lumea le face. Încercăm să facem lucruri mărețe la Iași și în România. Dacă vom ieși în afara granițelor, vedem că lucrurile acestea se fac. Deci nu facem niște lucruri nemaiîntâmplate. Facem lucrurilor nemaiîntâmplate în România, dar în lumea întreagă lucrurile acestea sunt'', a răspuns pentru AGERPRES Alexandru Constantin Chituță.
El a afirmat că pentru publicul tânăr întâlnirea cu Giotto poate deveni mai mult decât o simplă vizită la muzeu.
''Poate nu percep în totalitate mesajul sau nu înțeleg în totalitate valoarea lui Giotto în istorie, deși poate cei de la Litere știu de Dante și de 'Divina Comedie' și știu că acolo a scris de Giotto dar poate nu știu cine a fost Giotto. Pot să vină să-l vadă. Cei de la Teatru, la fel, 'Divina Comedie', Dante, Giotto. Cei de la Arhitectură, la fel, poate au fost la Florența sau poate au studiat despre domnul din Florența și despre Turnul Clopotniței. De acolo și știu că este proiectat de Giotto. Și atunci, iată, avem toate pârghiile să ne adresăm publicului despre Giotto. Cred că noi în România trebuie să începem de undeva. Și așadar, cred că prima lecție culturală sau prima lecție de istorie a artei este aici. Vino, vezi, cunoaște, și apoi când mergi în alte muzee din lume o să spui: 'a, uite, un Giotto! Am văzut și eu la Iași și l-am admirat. E o chestiune'. Trebuie să fie o scânteie care să aprindă un foc în tine și care să-ți dea cât mai mult interes de a cerceta, de a studia, de a te interesa și așa mai departe. Cred că este un lucru important ca tinerii să cunoască, să nu spună 'Giotto ce-i? Un vin, o ciocolată, o bomboană, un telefon mobil, ce e Giotto?' Sigur, Giotto e și eu un dulce oferit de o companie care produce și niște bomboane'', a punctat managerul interimar al Palatului Culturii - Complexul Muzeal Național ''Moldova'' Iași.
''Cred că este important să rezoneze numele și să știi că România, Moldova, poate să găzduiască asemenea expoziții și să, așa cum spuneam, expozițiile ca Giotto în România și partea italiană este o expoziție extraordinară, este un demers cultural-diplomatic din cele mai importante, dar este o expoziție unică și irepetabilă în sfera României, pe teritoriul României, iar lucrul acesta cred că ar trebui să stârnească interesul publicului'', a completat Alexandru Constantin Chituță.
Foto: (c) DANIELA MALACHE / AGERPRES
În ceea ce privește întâlnirea publicului din Iași cu opera lui Giotto, acesta consideră că vizitatorii ar trebui să ajungă în fața lucrării abia după ce au aflat câteva repere esențiale despre artist și Popliticul său.
''În primul rând trebuie să vadă un mic film produs de cei de la Bologna despre această lucrare. Trebuie să citească, pentru că nu cunoști dacă nu citești. Bine, poți și să-l cauți pe TikTok. Trebuie să citească ce a făcut Giotto, de ce este important Giotto. De ce importată această lucrare, pentru că avem un panou despre această lucrare, și apoi, când ajung în fața acestei capodopere, în fața luminii care te lasă înmărmurit, să se uiți la ce înseamnă o lucrare făcută acum mai bine de 700 de ani, să reflectezi ce făceam noi acum 700 de ani aici și ce se întâmpla în Italia acum 700 de ani. Să vadă ce operă sau ce se putea face acum 700 de anii în lumea întreagă. O să vadă o multitudine de detalii, multitudine de elemente decorative, și o să vadă o lucrare alcătuită din șase piese, pentru că e un Poliptic, partea de jos, o piesă plus încă cinci panouri care stau pe această bază pictată. Așadar, Giotto la Iași este un eveniment istoric'', a subliniat Alexandru Constantin Chituță. AGERPRES/(A, redactor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)