Peste 100 de lucrări semnate de 20 de artiști din țară sunt reunite, la Oradea, în cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Național de Artă Naivă, eveniment unic în România.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

Expoziția, găzduită de Muzeul Orașului din Cetatea Oradea, readuce în atenție un gen artistic aflat însă într-o situație tot mai fragilă, pe fondul îmbătrânirii artiștilor și al lipsei unei noi generații.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

'Cel mai important lucru este că acest festival continuă și îl putem organiza în fiecare an. În fiecare an, orădenii se pot bucura că în orașul nostru există un festival național de artă naivă, unic în țară. Arta naivă este o bijuterie pe cale de dispariție. Ca și teatrul nescris', a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Artiștilor Naivi din România, Mircea Stroe, cu ocazia vernisajului.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

El estimează că, în următorii 10-15 ani, acest gen ar putea ajunge să existe în principal în muzee. El își dorește ca Oradea să găzduiască un muzeu dedicat artei naive, considerând că există suficiente lucrări pentru a susține un astfel de proiect. Mai ales că Oradea a mai înființat trei muzee unicate în România: Muzeul Ant Nouveau-Casa Darvas, Muzeul Evreilor și Muzeul Francmasoneriei.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

Festivalul Național de Artă Naivă a devenit, de-a lungul celor 13 ediții, un punct de întâlnire pentru artiști, colecționari și iubitori ai acestui gen.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

Muzeograful Augustin Țărău, de la Muzeul Țării Crișurilor, a remarcat faptul că actuala expoziție reunește atât maeștri consacrați, cât și artiști mai tineri, între aceștia numărându-se Nicolae Pătru, Ioan Măric, Lucia Clonțan, Laczko Aranka, Doina Moldoveanu, Genoveva Popa și Alexandru Arhip.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

Problema este însă reprezentarea generației foarte tinere. 'Din generația foarte tânără avem foarte puțini reprezentanți, întrucât nu se mai poate trăi din artă', a explicat Augustin Țărău.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

Potrivit muzeografului, arta naivă românească își are particularitățile în spațiul Europei Centrale și al Balcanilor și s-a afirmat în special în anii '50-'60, fiind asociată atunci cu creația populară și rurală. Primele lucrări se remarcă prin inocență și spontaneitate, însă creațiile contemporane s-au schimbat.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

'Cele mai vechi încă păstrează acea inocență specifică primilor ani în care s-a promovat genul', spune Augustin Țărău. În schimb, artiștii contemporani au, în multe cazuri, studii de specialitate, iar influențele artei clasice și moderne sunt vizibile în lucrări.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

Muzeograful dă ca exemple influențe din clarobscurul lui Rembrandt, suprarealismul lui Marc Chagall, impresionismul francez sau postimpresionismul lui Van Gogh.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

'Nu mai avem de-a face cu arta de odinioară naivă. E o artă care încearcă să păstreze inocența și puritatea primilor ani, dar este clar influențată de marile curente artistice din Europa Occidentală', a mai explicat Augustin Țărău.

Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES

Festivalul este organizat de Asociația Artiștilor Naivi din România, cu sprijinul Primăriei Oradea, Centrului de Cultură al Județului Bihor, Visit Oradea, Muzeului Țării Crișurilor, Fundației Comunitare Oradea, Inspectoratului Școlar Județean Bihor și Liceului de Arte Oradea. AGERPRES / (A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)